Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home CEI TREI PRIETENI

CEI TREI PRIETENI

CEI TREI PRIETENI

Era odată un om care avea mulţi prieteni, şi chiar se şi lăuda de multe ori cu ei şi cu prieteniile lui.
– Cheltuiesc mult cu prietenii mei, zicea omul, dar nu-mi pare rău căci, la vreme de necaz, prietenii ar sări şi în foc pentru mine.
O dată, se întâmplă că îi veni o aspră citaţie de la o judecătorie. Era învinuit cu lucruri atât de grele, încât putea să primească temniţă pe viaţă sau chiar şi moarte. Omul se înfioră şi, alergând la cel mai bun prieten ce-l avea, îl rugă să meargă cu el să-l ajute să scape.
– Aş merge cu drag, răspunse prietenul, dar nicidecum nu pot să mă depărtez de acasă.
Omul plecă suspinând la un alt prieten şi îi ceru ajutorul.
– Cum să nu merg pentru tine? zise prietenul, şi pleacă şi el.
Dar, când ajunse la uşa judecătoriei, i se făcu frică şi se întoarse înapoi, lăsându-l pe om singur.
– Săracul de mine, zise omul, şi plecă să intre singur.

Însă, în clipa asta, iacă soseşte un alt prieten pe care nu-l prea băgase în seamă şi nu cheltuise aproape nimic pentru el. Acest prieten intră cu el în judecătorie şi, căzând în genunchi în faţa judecătorului, zise:
– Preaînălţate domnule judecător! Omul acesta e învinuit cu mari lucruri şi călcări de lege… Eu am venit să mă rog pentru iertarea lui… Eu îl cunosc pe omul acesta; va fi având el multe greşeli, dar mila şi iubirea ta sunt mai mari decât greşeala lui…
Judecătorul primi apărarea şi cel acuzat scăpă de osândă…

*

Aceasta e povestea, dar să băgăm de seamă că în această poveste este pusă şi   viaţa noastră. Moartea este o citaţie ce ne cheamă înaintea Dreptului Judecător să ne dăm seama de viaţa şi faptele noastre. Prietenul nostru cel mai bun – lumea, averile şi plăcerile – ne lasă mai întâi când murim. Prietenii şi rudeniile merg cu noi până la uşa mormântului şi apoi se întorc acasă. Dincolo de mormânt merge cu noi numai un Prieten pe Care foarte puţin Îl preţuim în această lume. Acest Prieten e Iisus Mântuitorul şi  viaţa cea sufletească trăită cu El şi cu Evanghelia Lui. Pentru acest Prieten „cheltuieşte“ omul mai puţin în această viaţă. Ferice de cine va avea de Apărător şi Mijlocitor pe acest „Prieten“ în Ziua Judecăţii. Ca şi în povestea aceasta. Aşa va mijloci Mântuitorul pentru el, zicând:

– Eu cunosc pe omul acesta; mari călcări de lege a făcut; dar mila şi dragostea Ta, Dreptule Judecător, sunt mai mari decât greşeala lui… Te rog, iartă-l…
Vei avea tu, cititorule, pe acest Mijlocitor şi Apărător în Ziua Judecăţii?

Preot Iosif TRIFA, POVESTIRI RELIGIOASE

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!