– Părinte Iosife, văd că ai dreptate, văd că eşti nevinovat, o victimă a urii, văd că ar trebui să-ţi fiu alături acum… dar iartă-mă! Nu pot! Ştii, poziţia mea, familia, obligaţiile… Trebuie să trăiesc!…
– Înţeleg! – le răspundea îndurerat părintele. Nu-i nimic! Îţi mulţumesc că măcar ai trecut să mă vezi. Îţi doresc să poţi trăi liniştit…
L-am văzut pe Părintele Iosif, după ce a ieşit pe uşa lui, pentru totdeauna, unul dintre aceştia. Fusese şi acesta ani de zile un „curajos” sprijinitor al Oastei. Un „convins” militant pentru mântuitoarea înnoire adusă de Oastea Domnului. Şi un „zelos” mărturisitor al Evangheliei. „Prieten” şi „frate” al Părintelui Iosif…
Acum, după scurta convorbire avută, luându-şi grăbit pălăria şi bastonul, se strecură afară ca un vinovat. Pe faţa lui se vedea „mulţumirea” unuia care şi-a plătit ultima „datorie” şi care a scăpat de aceasta destul de ieftin…
Nu mai spun nici un nume al nici unuia dintre acei pe care i-am văzut şi cunoscut aşa atunci. Acum s-au dus cu toţii, şi aşa, la răsplata veşnică.
– Toţi aceştia se gândesc că „trebuie să trăiască”… – spuse Părintele Iosif odată, cu amărăciune şi cu milă, privindu-l ieşind pe acela. Dar nici unii nu se gândesc că trebuie să şi moară.
Poate le va fi uşor „să trăiască” în felul acesta, dar vai, nu cred că le va fi tot aşa de uşor când va trebui să şi moară.
Ce grăbiţi fac oamenii acum acest târg grozav cu veşnicia lor şi acest compromis cu conştiinţa lor! Dar ce cumplit le va fi odată, când vor vedea ce au făcut! Când vor vedea că, pentru un trecător şi mizerabil blid de linte, şi-au vândut, o dată cu conştiinţa lor şi o dată cu Adevărul lui Dumnezeu – faţă de care se legaseră să-l apere până la moarte – propria lor mântuire şi veşnica lor pace.
Ce linişte sufletească va mai putea să aibă un astfel de om?
Ce fel de trai mai poate fi acela al unui om care şi-a călcat astfel peste conştiinţa sa şi peste tot cuvântul şi trecutul său frumos?… Dacă le-a avut.
Şi, oftând, îşi văzu mai departe de lucru…
Istoria unei jertfe / Traian Dorz – Sibiu: Oastea Domnului, 2012, vol. 2, capitolul 3 : Marea Cernere
