Sf. Scriptură a Vechiului Testament documentează, cu abundenţă, că poporul evreu cinstea în mod deosebit pe profeţi, că avea un cult al profeţilor.
Cu glas de tunet, profeţii au rostit marile adevăruri morale şi religioase şi, cu preţul tuturor jertfelor, au afirmat credinţa lor într-un singur Dumnezeu, atotputernic şi veşnic.
Dacă uneori mulţimea a fost ingrată cu dânşii, în timpul vieţii lor, în schimb, după moarte, i-a cinstit, acordându-le toată veneraţia posibilă. Ei erau socotiţi mesagerii lui Dumnezeu, care să călăuzească poporul evreu pe calea dreptei credinţe.
Inspiraţi de Duhul Sfânt, profeţii au avut tot curajul, pentru propovăduirea adevărului de credinţă. În rândul profeţilor s-a înrolat şi marele Prooroc Ilie, din localitatea Tesvite.
El a fost un om asemenea nouă, trăind în trup, având de îndurat multe încercări şi necazuri, dar a fost un om al lui Dumnezeu.
Înger vieţuitor în trup s-a arătat Proorocul cel „râvnitor de Dumnezeu“ (III Regi 19,14). Că prunc fiind, părintele său Suvah a văzut îngeri luminaţi vorbind cu fiul său, cu foc înfăşurându-l, cu văpăi hrănindu-l, ca prin unele ca acestea să arate râvna fierbinte a pruncului pentru Dumnezeu.
În timpul vieţuirii sale, împărăţea regele Ahab, care s-a lepădat de adevăratul Dumnezeu şi s-a închinat idolului Baal.
Sf. Prooroc, văzând una ca aceasta, a înfruntat cu îndrăzneală pe rege, prevestindu-i pedeapsa ce avea să o primească de la Dumnezeu, că trei ani şi şase luni nu va cădea ploaie, nici rouă şi foamete mare va fi pe pământ. În această vreme grea de încercare, Dumnezeu l-a sfătuit pe alesul Său să se ducă la pârâul Cherit, unde corbii l-au hrănit, aducându-i pâine şi carne.
Multe alte minuni şi semne a arătat Dumnezeu poporului Său, prin marele Prooroc Ilie.
Pentru râvna deosebită în săvârşirea faptelor bune şi, mai ales, pentru înfocata râvnă de iubire faţă de Dumnezeu, Tatăl Ceresc a preamărit în chip deosebit pe Prooroc, răpindu-l cu trupul la Cer, prin carul şi caii de foc. Fierbinte i s-a arătat dragostea dumnezeiască, atunci când Dumnezeu l-a învrednicit să fie prezent împreună cu Moise, să vadă una din zilele Fiului lui Dumnezeu, acolo, pe muntele Taborului.
Cinstite şi alesule Prooroc al lui Dumnezeu, Ilie, care ai ars ca o flacără serafimică, pentru dragostea divină, cel ce eşti socotit înaintemergător al celei de-a doua veniri a lui Hristos, cel ce ai luminat pe pământ cu viaţă îngerească, cu râvna ta fierbinte pentru cele sfinte, cu semnele şi cu minunile tale, roagă-te neîncetat lui Dumnezeu să-ţi fim şi noi următori vrednici!
Ajută-ne ca, prin exemplul nostru personal, să descoperim pârghii puternice în încercările de a afla noi mijloace de ridicare a vieţii duhovniceşti, aşa precum tu, Sfinte Proorocule, te-ai trudit a face în vremea ta! Roagă-te Domnului Dumnezeu să stingă din noi duhul lăcomiei. Să fie milostiv nouă, Mântuitorul Iisus Hristos, atunci când va judeca lumea întreagă, de faţă fiind şi tu, Proorocule al dreptăţii! Amin.
Preot Ioan NĂFTĂNĂILĂ Breaza-Făgăraşului
