Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Cum să aducem suflete la mântuire

Cum să aducem suflete la mântuire

Cum să aducem suflete la mântuire

LA LUPTĂ PENTRU MÂNTUIREA NOASTRĂ ŞI A ALTORA! ( II )

Să aducem, dragi ostaşi, suflete pierdute la Mântuitorul! Să pescuim neîncetat suflete din a-dâncul fărădelegilor! Să atragem mereu şi pe al-ţii în fronturile mântuirii sufleteşti!

     În multe chipuri şi feluri vom putea face acest lucru. Vom putea face acest lucru:

  • Prin pilda vieţii noastre

     Viaţa noastră şi faptele noastre sunt cea mai bună predică şi cel mai puternic ajutor pentru aducerea sufletelor la Mântuitorul.

     Nu atât ştiinţă mare se cere pentru acest lucru (apostolii au fost nişte pescari de rând), ci, mai ales, pildă de viaţă trăită în  slujba Domnu-lui.

     Chiar dacă n-ai aminti nici o vorbă despre Hristos, chiar dacă n-ai avea dar să spui ceva frumos despre mântuirea sufletului, tu totuşi predici neîncetat. Viaţa ta, purtările tale, smerenia, evlavia, răbdarea, vorbele şi mai ales faptele tale sunt o minunată predică.

     Când trăieşti cu adevărat o viaţă după Evan-ghelie, atunci, în mijlocul oamenilor, viaţa ta se face sarea ce sărează şi împiedică stricăciunea vieţii, se face aluatul ce dospeşte şi pe alţii pentru o viaţă cu Domnul.

     Aşa să lumineze lumina noastră cea sufle-tească, iubiţilor ostaşi din  Oastea Domnului, ca văzând oamenii faptele noastre cele bune, să intre şi ei în Oastea Domnului!

  • Prin răbdare, suferinţă şi iertare

     Un ostaş din Oastea Domnului îmi scria că la început, când s-a hotărât să nu mai meargă pe la crâşme şi să nu mai înjure, a fost amarnic batjocorit. Îl arătau toţi cu degetul, de parcă cine ştie ce rău ar fi făcut. „Îndeosebi, un fost prieten de crâşmă – îmi scria ostaşul – pe toate dru-murile striga după mine. Eu însă am stat liniştit în faţa batjocurilor lui, i-am răspuns blând cu vorbe din Sfânta Scriptură şi m-am rugat lui Dumnezeu să-l ierte. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu el,  dar, de la o vreme, batjocoritorul a tăcut, iar azi e tovarăşul meu în lucrul Domnului“… Da, da, pentru că dragostea, răbdarea şi iertarea celui batjocorit au lucrat (mai cu putere decât orice predică) în sufletul batjocoritorului şi l-au adus şi pe el la Mântuitorul.

     Evanghelia s-a răspândit în lume tocmai prin pildele de răbdare şi suferinţă pe care le-au ştiut arăta creştinii cei dintâi.

  • Prin răspândirea de cărţi şi foi religioase

     O mare putere a vremii noastre este tiparul. Această putere trebuie atrasă în slujba Dom-nului. Tiparul, slova tipărită, e un amvon, o pre-dică ce se aude deodată în  toată ţara. Dacă    s-ar mai ivi azi în lume un Pavel Apostolul, eu cred că n-ar mai lua în mână toiagul călătoriilor, ci ar deschide o tipografie, făcând să răsune Cuvântul lui Dumnezeu.

     Să răspândim  pe tot locul Biblii, Psaltiri, cărţi şi foi religioase! Fiecare ostaş al Domnului tre-buie să fie un răspânditor de cărţi şi foi religioa-se, căci prin aceasta se face un semnănător de lumină evanghelică şi multe suflete va câştiga pentru Mântuitorul. Fiecare Biblie, fiecare carte şi foaie religioasă, desfăcute în popor, înseamnă o grea lovitură Ispititorului.

  • Prin fapte de milostenie

     Noi, ostaşii Domnului, să fim – să ne facem – şi tot atâţia samariteni milostivi, ajutându-ne unii pe alţii şi pe de-aproapele nostru. Multe suflete vom atrage şi prin  pilda aceasta.

     Să mergem prin temniţe, prin spitale şi pe oriunde se află suferinzi, ducându-le ajutor tru-pesc şi sufletesc. Sunt oameni pe care nu-i poţi aduce la mântuire decât cu pilda Samariteanului pusă în  faptă.

  • Prin dragoste şi rugăciune

     Folosiţi neîncetat şi rugăciunea în  câştigarea de suflete pentru Mântuitorul şi Oastea Lui! Ru-găciunea face şi aici lucruri minunate. Este om învârtoşat la inimă care nici nu vrea să audă de Domnul, dar prin rugăciune şi dragoste evan-ghelică poţi muia inima lui şi, încetul cu încetul, îl poţi aduce la Domnul.

     Împresuraţi neîncetat pe cei păcătoşi cu rugă-ciunea, cu dragostea evanghelică şi minunate izbânzi veţi avea!

     Împărăţia lui Dumnezeu va sosi la noi pe pământ numai în măsura în care dragostea creş-tină va cuprinde inimile noastre. „Foc am venit să arunc pe pământ şi cât de mult doresc să fie aprins“ – zicea Iisus (Luca 12, 49). Acest foc este izvorul dragostei creştine, pe care trebuie să-l aprindem neîncetat în  inimile noastre şi să aprindem cu el şi pe alţii. Împărăţia lui Dumne-zeu cu nimic nu se poate ajuta mai mult decât cu acest foc al dragostei creştine. Cu nimic nu poţi câştiga mai curând pentru Evanghelie un  suflet păcătos şi plin de ură, decât cu dragostea evan-ghelică.

David proorocul liniştea cu cântecele harfei sale furia lui Saul. Cu cântecul cel dulce al dra-gostei creştine să liniştim şi noi sufletele tulbu-rate de viforul urii şi al păcatelor.

     De încheiere, voi spune că fiecare ostaş din Oastea Domnului trebuie să fie, să se facă, un mic vânător şi pescuitor de suflete. Să pândim  pe tot locul unde am putea arunca undiţa şi mreaja pescuirii unui suflet din adâncul fărăde-legilor! Aruncaţi neîncetat mrejile şi undiţele voastre în numele Domnului  şi pentru Domnul! Pândiţi pe tot locul să prindeţi suflete în  cursa unei cărţi bune, unei Biblii, unei foi religioase etc.

     Să răsune neîncetat în urechile noastre, ca un cântec măreţ, cuvintele de la Iacov 5, 20: „Să ştie că cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirile căii lui, va mântui un suflet din moarte şi va acoperi mulţime de păcate“.

IOSIF TRIFA – Preot

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!