7. Să nu putem vorbi orice.
Nici să putem umbla oricum.
Să vorbim numai adevărul potrivit cu învăţătura (Tit 2, 1)
şi să umblăm numai în dragostea şi părtăşia frăţească.
Plini de un sfânt cutremur, să nu uităm niciodată că fiecare gând, fiecare cuvânt şi fiecare faptă ne vor fi trecute prin fața Judecăţii Dumnezeieşti.
8. Felul cum asculți are cea mai mare însemnătate în tot ce auzi.
Dacă asculți atent, vei auzi adevărul.
Dacă asculți distrat, vei auzi nimicuri.
Dacă asculți rău, vei auzi minciuni.
Dacă asculți vrăjmaş, – vei auzi satanic.
9. Oricât de curată ar fi inima unui vorbitor,
oricât de cinstite gândurile lui,
oricât de sinceră i-ar fi inima
şi oricât de bogat, de înțelept şi de cald i-ar fi cuvântul,
– dacă mintea celor care îl aud este întunecată
şi dacă inima lor care judecă cuvântul este rea,
– urechile lor nu vor înțelege decât ceea ce se poate interpreta rău. Şi inima nu va primi decât ceea ce se poate judeca vrăjmaş.
10. Oricât de puțin ar putea spune cineva din multul adevăr
şi oricât de slab ar fi un vorbitor al Cuvântului Sfânt,
– sufletul bun şi smerit, care ascultă cu un gând curat, va înțelege totdeauna îndeajuns pentru a şti şi a face voia lui Dumnezeu.
Totul depinde de felul cum asculți ceea ce auzi!
11. Primejdia obişnuinţei cu neascultarea ori cu uşurătatea şi cu amânarea este mare, este adeseori mortală.
Aceasta te va duce să-l disprețuiești pe cel ce vorbeşte,
te va face să auzi rău şi sucit
şi să înţelegi tocmai pe dos ceea ce ai auzit.
Iar aceasta este o sinucidere a sufletului.
12. Dacă vrei să nu-ți pierzi în zadar timpul ascultării unei vorbiri, caută să fii atent la tot ce se spune.
Atunci vei înțelege nu numai sunetul cuvintelor, ci şi duhul lor. Vei afla nu numai înțelesul vorbelor, ci mai ales al gândului ascuns sub vorbe.
Şi acela este adevărul.
13. Numai când cunoşti adevărul dintr-un cuvânt sau dintr-un om, atunci ascultarea lui te va învăța sau te va trezi.
te va apropia sau te va îndepărta,
te va uni pe veci cu duhul şi cu scopul celui care vorbeşte
– sau te va depărta pe veci de el.
14. Dacă ai în tine Duhul Adevărului şi dacă te însufleţeşte scopul Lui, atunci vorbeşte totdeauna în aşa fel, încât acei care te aud să nu fie ispitiți să înțeleagă altceva
sau să nu fie în stare a înțelege nimic.
Dă-ți toate silinţele ca, atunci când vorbeşti, să spui totul clar, cinstit, curajos, convins şi cald,
ca să fii înțeles aşa!
15. Pregăteşte-te bine totdeauna înainte de a vorbi.
Nu te ridica să vorbeşti dacă nu ai nimic precis şi însemnat de spus.
E păcat de timpul tău. Şi mai ales de al ascultătorilor.
16. Obişnuieşte-te să vorbeşti numai atâta vreme cât ai ceva precis şi important de spus… Apoi taci
şi lasă cuvântul pe care l-ai spus să lucreze mai departe în inimile celor care l-au auzit.
17. Până când n-ai spus ceea ce se cuvenea să spui, nu tăcea!
Feţele ascultătorilor îți arată când trebuie să taci.
După ele vei vedea limpede cât de puțin sau de mult ai spus. Învață să le înțelegi şi să le asculți.
Măsura exactă ți-o dă lumina lui Dumnezeu din tine, dar şi fețele ascultătorilor din adunare sau biserică.
Numai mândria sau îndărătnicia ta să nu te împiedice a le asculta pe acestea două când îți vor spune: Ajunge!
18. În timpul vorbirii tale, ascultă mereu la Hristos, la Duhul şi la glasul Lui care îți vorbeşte
şi gândeşte-te din când în când la sufletele care te ascultă.
Priveşte şi fii atent tot timpul la starea celor ce te aud. Atunci vei şti limpede cât să vorbeşti şi când să taci.
Iar când ştii, fă aşa.
Atunci totdeauna vei avea şi ce să spui cu folos,
şi cine să te asculte cu plăcere.
19. Ascultătorule al Cuvântului Sfânt, ia seama bine la felul cum asculți la cel ce-ți vorbeşte.
Să nu suceşti nici gândul vorbitorului şi nici înțelesul cuvântului său,
ca nu cumva să spui ce n-a spus vorbitorul
şi să scoţi ce n-a înțeles Cuvântul,
făcându-te stricător al adevărului
şi judecător al dragostei.
20. Dacă nu înțelegi nimic, e rău;
dar dacă înțelegi rău ceea ce este spus bine, aceasta este de o mie de ori mai rău.
Şi dacă este mare răspunderea celui care vorbeşte pentru ce vorbeşte, atunci este tot aşa de mare şi răspunderea celor ce ascultă pentru felul cum ascultă.
O, Duhule al Adevărului, ajută-ne să vorbim bine,
să ascultăm bine
şi să împlinim bine.
Amin.
Fratele Traian Dorz – Crucea Mântuitoare, pag. 199-203
