Dacă toţi fraţii noştri şi surorile noastre s-ar ruga ziua, atunci n-ar trebui ca alţii să se roage şi noaptea şi să sufere. Dacă toţi am lucra pentru Domnul, n-ar trebui ca pe umerii unora să fie poverile în întregime, şi ceilalţi să meargă aşa de uşor şi să nu simtă greutatea nici unei poveri. Atunci fiecare ar simţi durere pentru adunarea Domnului şi l-ar durea orice cuvânt care jigneşte pe fraţi, care supără pe Domnul, care dezbină adunarea, care strică armonia dintre fraţi. Şi ar lucra numai pentru unitate şi pentru dragoste şi ar avea o gelozie sfântă pentru Lucrarea lui Dumnezeu.
Dar sunt atât de mulţi care nu numai că n-au nici o dragoste, nici o grijă, nu le pasă deloc de unitatea şi de armonia frăţească, ci, dimpotrivă, se unesc cu orice învăţătură străină care aduce dezbinare între fraţi. Au obiceiul să nu rămână între fraţi, ci să se ducă nu ştiu unde şi, strângând de acolo tot felul de învăţături străine, vin şi tulbură sufletele şi dezbină inima adunării lui Dumnezeu. Ce răsplată vor să primească aceşti oameni în ziua când Dumnezeu va cerceta câtă bucurie au adus ei fraţilor, cât folos Lucrării lui Dumnezeu, câte suflete aduse la mântuire, pe câţi i-au ajutat să afle mântuirea lui Dumnezeu în armonie şi în dragoste 73 şi pe câţi i-au făcut să li se îndepărteze inima şi să plece supăraţi şi întristaţi şi să nu mai dorească niciodată să vină în mijlocul fraţilor, pentru că sunt numai dezbinări, numai tulburare, numai amărăciune? Asta fac cei care vor să lucreze înainte de a fi.
De aceea Domnul a vrut să-i facă întâi pe ai Săi să fie, apoi să lucreze. Pentru că cine întâi este şi după aceea lucrează, acela va şti cum să lucreze şi Dumnezeu va binecuvânta lucrul Său.
În partea ultimă din Evanghelia după Matei, la capitolul 25, se vorbeşte şi despre judecată. Acolo nu vor fi criminalii, bandiţii, spărgătorii, hoţii, tâlharii, că Mântuitorul nu le spune celor de-a stânga: „Duceţi-vă de la Mine, criminalilor şi bandiţilor!”… Ci vor fi credincioşi care au ştiut să facă binele şi nu l-au făcut! Pentru că este un păcat mai mare decât toate păcatele şi de ăsta se fac vinovaţi numai cei credincioşi, păcatul despre care spune Sfântul Apostol Iacob: „Cine ştie să facă binele şi nu-l face săvârşeşte un păcat”. Pentru acest păcat, Dumnezeu va alunga din faţa Împărăţiei Sale foarte, foarte, foarte mulţi credincioşi. Căci, la Matei capitolul 7, versetele 22 şi 23, spune clar: „În ziua aceea vor veni mulţi şi vor zice: «Doamne, n-am lucrat noi, n-am făcut noi, n-am predicat noi?…». Şi le voi spune: «Adevărat vă spun: niciodată nu v-am cunoscut pe voi, care aţi lucrat fărădelege!»”… Fără legea iubirii. O singură lege este: „Să iubeşti pe Dumnezeu din toată inima ta şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Cine face acest lucru săvârşeşte voia lui Dumnezeu. Cine nu face acest lucru, acela face fărădelege; fără-legea şi fără-voia lui Dumnezeu. Şi acesta va fi motivul pentru care Dumnezeu va respinge şi va înlătura pe cei care vor veni în faţa Lui având pretenţii că ei au făcut. „Da, aţi făcut!… Da, dar n-aţi fost!”
O parte din cuvântul fratelui Traian Dorz, rostit la a 2-a sărbătoare literară
