Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home DE CE NU S-A VÂNDUT?

DE CE NU S-A VÂNDUT?

DE CE NU S-A VÂNDUT?

„De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei şi să se fi dat săracilor?“

Lăcomia de bani este rădăcina tuturor relelor. Acesta este un adevăr atât de amar, dovedit mereu şi mereu.

Cei care au umblat după bani au rătăcit de la credinţă, s-au lepădat de Dumnezeu, s-au robit diavolului

şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri (I Tim 6, 10).

Aceştia au ajuns vânzători de fraţi, obraznici cu Hristos, îngâmfaţi cu semenii, doritori de plăceri lumeşti şi blestemaţi de Dumnezeu,

dar având totuşi o formă de evlavie, ca la adăpostul ei să-şi poată urmări scopurile lor drăceşti.

Ce primejdioşi sunt oamenii aceştia (II Tim 3, 4-5)! O, cât de mulţi lesne-crezători cad în cursele lor, apoi în aceeaşi osândă!

Oricât de puţin ai cunoaşte oamenii, totuşi nu-ţi este greu să poţi afla ce este în inima acestor mincinoşi de fraţi care se îngraşă şi se îmbogăţesc din Lucrarea lui Dumnezeu şi din negustoria cu darurile sfinte.

Dacă iei seama la ceea ce vorbesc ei când sunt supăraţi sau când sunt între ei, uşor poţi să-i vezi.

Când este liniştit sau între alţii, omul prefăcut şi viclean are grijă să-şi ascundă cât mai şiret gândurile inimii, ca să nu i le afle cei ce-l aud sau îl văd.

Dar când se mânie, grija aceasta o scapă şi se pierde.

Mânia fiind o scurtă nebunie îi descoperă celui nelegiuit care îi este sufletul său şi care îi sunt adevăratele lui gânduri, îndată ce acesta îşi deschide gura.

„De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de dinari?“, zice vânzătorul supărat.

Dar îndată, dându-şi seama că s-a descoperit ce urmărea, a adăugat, spre a se acoperi iarăşi: „şi să se fi dat săracilor“.

Căci şiretenia omului în mijloacele de amăgire foloseşte nu numai cuvintele sale, ci chiar şi pe ale lui Dumnezeu.

Nu ca să-şi arate gândurile adevărate şi inima lui, ci ca să şi le ascundă.

Este un făcut că, în vorbirea fiecărui om, se repetă fără voia lui mai mult tocmai cuvântul care îi arată starea sa ascunsă şi păcatul său cel mai căutat.

Astfel: vânzătorul va vorbi mereu despre vânzări,

lacomul, despre câştiguri,

beţivul, despre băuturi,

desfrânatul, despre petreceri,

neascultătorul, despre „slobozenie“,

înşelătorul, despre „cinstea“ lui,

netrebnicul, despre „vrednicia“ sa

şi dezbinătorul, despre dragoste…

Mai greu este atunci când omul tace. Atunci numai dacă îi cunoşti ochii poţi să vezi cum îi este sufletul şi ce îi zace în inimă.

Cum însă puţini ştim privi prin ochi în lăuntrul omului, e bine să aşteptăm până când ceva îl face să se mânie, ca să-şi dea pe faţă inima sa.

Atunci, uitându-te la ce l-a supărat, vei vedea ce duh are.

Şi ascultând la ce vorbeşte, vei înţelege ce gânduri îl poartă şi ce caută stând lângă tine sau lângă Hristos.

Când trebuie să mergi cu cineva sau să stai cu el, dacă nu vrei să te înşele şi să nu te pierzi, ia seama la sfatul de mai sus,

căci acela cu care te însoţeşti poate să-ţi facă în via­ţă ori cel mai mare bine, ori cel mai mare rău.

Alegerea lui depinde numai de tine.

De aceea fii cu cea mai mare băgare de seamă în clipa când alegi cu cine să te însoţeşti, căci mare lucru este acesta.

Copiii mei, dacă aş fi ştiut eu un mai folositor sfat decât acesta, în lumea asta, pentru voi, pe acela aş fi căutat să vi-l spun. Dar nu ştiu un altul.

Fraţii mei, dacă aş cunoaşte alt lucru mai însemnat decât acesta în Lucrarea Domnului, pentru voi, pe acela vi l-aş spune. Dar nu cunosc altul.

Dar şi eu am aflat aceste adevăruri după prea multe suferinţe şi după prea multe pierderi, ca şi mulţi înaintaşi ai mei.

Tot preţul care a fost plătit până aici pentru faptul că nu i-am ştiut cunoaşte pe cei necuraţi dintre cei curaţi este dureros de mare şi toate urmările lui, dureros de amare.

Nimic pe lumea aceasta nu va mai putea înlocui multe din cele ce s-au pierdut, pentru că pe mulţi oameni nu i-am ştiut cunoaşte la timp.

Şi pentru că nu i-am ştiut ocoli îndată, chiar după ce i-am cunoscut.

O, Dumnezeule Atotcunoscător,

Te rugăm din tot sufletul nostru, îndură-Te de Lucrarea Ta şi nu-i lăsa pe mieluşeii turmei Tale să cadă atât de uşor în ghearele atâtor prefăcuţi care se strecoară printre ei, ascunzând în inimile lor viclene pofte necurate.

Şi ascunzând sub cuvintele lor şirete gânduri nelegiuite.

Deschide, Doamne, ochii robilor Tăi asupra acelora care au un alt duh. Şi care umblă după alte scopuri – în mijlocul lor şi în Lucrarea Evangheliei Tale – decât după voia Ta.

Căci dragostea lor curată va fi mereu în primejdie să fie înşelată de vicleşugul acestor nelegiuiţi

şi nevinovăţia lor, păgubită de prefăcătoria acelora.

 

Iuda, ucenicul cel căzut, va urmări mereu numai gânduri de vânzare, căutând numai împlinirea poftelor sale blestemate.

Nu-i lăsa, Doamne, pe credincioşii Tăi să-l mai creadă pe vânzător, pe viclean şi pe neascultător.

Nici să-i mai dea acestuia banii mirului sfânt, ca el să-i cheltuiască în desfrânările lui.

Căci orice bănuţ dăruit în Numele Tău este sfânt şi orice întrebuinţare a acestui ban sfânt pentru lucrurile spurcate este o crimă.

 

Iar dacă ucenicii Tăi curaţi l-au descoperit pe cel necurat şi văd că acesta nu mai vrea şi nu se mai poate îndrepta,

– atunci ajută-i să se ferească de el, ocolindu-l,

ca nu numai să nu se întineze şi ei, dar nici să nu-l ajute a mări răul pe care îl face şi mai departe şi mai mult.

Amin.

 

Hristos – Împăratul nostru / Traian Dorz. – Ed. a 2-a. – Sibiu : Oastea Domnului, 2013

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!