De nu ştiţi ce-i iubirea,
cum ard a’ ei suspine
şi mistuie simţirea
– veniţi la El, cu mine!
Voi nu ştiţi ce-i iubirea
de n-aţi mers prin mulţime
căutând spre nicăirea
şi nevăzând pe nime’!
Voi nu ştiţi ce-i iubirea
de n-aţi pornit în lume
dorind Nemărginirea,
şoptind aprinsu-I Nume!
De n-aţi simţit vreodată
pe nume cum vă cheamă,
când inima e toată
nădejde, cântec, teamă,
De n-aţi căutat vreodată,
îngenuncheaţi pe cale,
cu mâna-nfiorată,
un semn al urmei Sale,
Voi nu ştiţi ce-i iubirea,
ce har şi ce putere,
de n-aţi plătit cu firea
– ea preţu-acesta-l cere!
Cântarea Cântărilor mele / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2006