Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Despre adevãr (IV)

Despre adevãr (IV)

Despre adevãr (IV)

26 – A cunoaște Adevãrul e mai mult decât simțire:
e-a-ntâlni desãvârșirea și-a pãtrunde-o prin trãire.

27 – A cunoaște religiune bine e și nu-i urât,
a cunoaște adevãrul, însã-i mult mai mult de-atât,
cãci pe cât de mult de lunã soarele-i deosebit,
pe atât e-o religiune de-adevãrul cel slãvit.

28 – Fii modest, mereu respectã în tãcere, cât vei fi,
ceea ce nu poți în viațã nici respinge, nici primi.
Nu gândi cã tu știi totul, ci apleacã-te smerit,
adevãrul tot îl știe numai Domnul negreșit.

29 – Numele ce voi mi-l spuneți astãzi, nu-i numele meu,
chipul ce-mi priviți acuma – înțelegeți, nu sunt eu!
Astãzi sunt așa, ieri, altfel: mâine altfel o s-arat,
când n-am sã mai fiu, vedea-veți cum am fost cu-adevãrat.

30 – Adevãru-i lucrul unic ce te face fericit,
cugetul curat pãstrându-ți, fãcând duhul liniștit.
Sã mi-l spunã totdeauna rog pe cei ce mã iubesc
cãci eu nu-l vãd totdeauna – și nu oricând îl doresc.

31 – Eu te voi iubi-n vecie, Adevãrule iubit,
chiar dac-ascultând de tine prea ades am suferit;
chiar de-aș fi mereu – ca astãzi – alungat și prigonit,
eu doresc sã merg cu tine, Adevãrule iubit –
cãci doar când sunt lângã tine cugetul mi-e liniștit.

32. Fiul meu, alege numai binele adevărat,
tot ce numai pare bine este-adeseori păcat,
căci ce-i bine-ntreg se simte și-l cunoaște duhul tău,
ce doar pare e-amăgire: crezi că-i bine, dar e rău.

33 – Fiul meu, privește totul, dar sã nu culegi din toate
decât adevãrul care sã te lumineze poate.

34 – Abateri au creștinii numai, nu creștinismul, ne-ndoios;
creștin e-acela ce trãiește cum se și cheamã: ca Hristos.

35 – Fiindcã sute de-adevãruri lumea a descoperit,
astãzi nu-L mai recunoaște pe Cel Unul Negreșit,
fiindcã și-a fãcut atâția dumnezei, pentru-adorat,
nu-L mai poate recunoaște azi pe Cel Adevãrat.

36 – Dragostea de adevãr e minunata însușire
care sufletu-l conduce totdeauna spre sfințire.
Cum și nerespectul fațã de-adevãr e calea care
duce sigur la ruinã, la-ntuneric și pierzare.

Traian Dorz, din “La izvoarele luminii – 4.000 proverbe versificate și comentate”

 

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *