37 – Atâta Adevãr încape în conștiința orișicui
câtã iubire-i și blândețe și curãție-n viața lui.
38 – Adevãrul sigur spus e cu blândețe permanent,
numai ceea ce-i nesigur e spus dur și violent.
39 – Cei ce-au drag de-nvãțãturã merg din bine în mai bine,
numai ei pe lume lasã drumuri de luminã pline;
cei ce stricã-nvãțãtura sau nu țin s-o și trãiascã
lasã-n urmã întuneric și ruinã sufleteascã.
40 – Adevãrul nu-l ascunde, nici nu-l vinde niciodatã;
cum te porți cu Adevãrul, asta inima ți-aratã.
41 – Cine va iubi-Adevãrul îl va și-apãra oricând
cu curajul cel mai mare și cuvântul cel mai blând;
dar curajul cel mai mare nu-i doar vorba care-o spui
ci-i dovada luminoasã a viețuirii lui.
42 – Adevãrul, Legea Firii Veșnicului Savaot
ca Nelimita Iubirii, biruie și-ntrece tot.
El și-n larg și-nalt pãtrundestrãfunzimi și strãnãlțimi,
când aratã sau ascunde-ale minunilor mulțimi.
Slobozindu-te-ngustimii, dragostei te face sclav,
dãruindu-te mulțimii un erou smerit și brav.
43 – Pe acela care-ți spune Adevãrul, sã-l asculți,
fiindcã oameni sã iubeascã adevãrul nu sunt mulți.
44 – Pe cel frate cu-adevãrul, fã-ți-l frate preaiubit,
Cãci, dacã-i rãmâi statornic, te va face fericit.
45 – Nici un fier nu-l bați degeaba,tot se-ndoaie în vreun fel,
pe orice copil învațã-l și-ai sã scoți ceva din el;
și pe orice om îndrumã-l spre-adevãr și spre frumos,
că, oricât de mic ar pare, tot rãmâne un folos.
Traian Dorz, din “La izvoarele luminii – 4.000 proverbe versificate și comentate”
