Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Despre cultul creştin

Despre cultul creştin

Despre cultul creştin

Cultul creştin nu este numai un aşezământ dumnezeiesc primit şi moştenit de la Domnul prin Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi, ci şi o trebuinţă firească a sufletului omenesc. Este o revelaţie sfântă, dumnezeiască; întocmai ca în aerul cel curat, sufletul se înviorează, se curăţeşte, se mângâie, se luminează, se înalţă, se sfinţeşte, se desăvârşeşte. În tot fondul sau cuprinsul religiei creştine, sunt păstrate ca într-o vistierie bogată comoara slujbelor, a rugăciunilor şi a cântărilor sfinte, cântate şi folosite de înaintaşii noştri în credinţă. În ele se oglindesc învăţăturile şi tainele Evangheliei, dogmele părinteşti, viaţa evlavioasă şi sfântă, credinţa religioasă şi întreaga istorie a Bisericii de-a lungul veacurilor. Ce frumos şi înălţător este a şti că rugăciunea, sau cântarea, sau slujirea au fost rostite sau cântate cândva de un martor martir sau erou al Domnului Iisus Hristos!

Mântuitorul nu a condamnat religia curată, sinceră, izvorâtă din inimă; ci forma goală, spoiala goală, pe dinafară, formalismul, sectarismul şi păcatul. „Fericiţi cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu” (Mt 5, 8). Cine iubeşte Biserica iubeşte pe Hristos. Cine nu iubeşte Biserica nu-L iubeşte pe Hristos, căci El este capul Bisericii.

Patru sunt lucrările care menţin viaţa duhovnicească a adunării, şi anume:

  1. Rugăciunea, prin care spălăm zgura păcatelor, avem părtăşie comună cu Dumnezeu şi fraţii împreună. Rugăciunea ne conduce la împărtăşirea cu Sfintele Taine, ne împreună cu Biserica cea Vie.
  2. Cântarea cea duhovnicească ce ne înalţă pe culmile iubirii.
  3. Cuvântul şi învăţătura divină, prin care ne hrănim sufleteşte şi ne ridicăm la nivelul cunoaşterii voii lui Dumnezeu în vederea umblării în neprihănirea Lui, ca să avem viaţă veşnică, să ne mântuim. Şi
  4. Misiunea creştină, prin care Îl mărturisim pe Domnul preoţi şi mireni iubitori de Hristos, fiecare în locul şi starea chemării Lui, vestind cu înflăcărare iubirea cea nemărginită a Tatălui, înălţând tot mai sus steagul biruinţei Domnului Iisus şi înrolând sub acest măreţ steag mulţimile şi dulcea înfrăţire a Duhului Sfânt, prin Care viem, spre culmile cele minunate ale cerului slăvit.

Să iubim Biserica, „Stâlpul şi temelia Adevărului” (I Tim 3, 15) şi Adunarea Oastei Domnului, cu şcoala minunată a Bibliei, în care învăţăm cum să-L iubim, să-L slăvim, să-L mărturisim tot mai frumos pe Domnul Iisus Hristos, să ne dăruim mai viu, mai deplin, să ne înălţăm duhovniceşte tot mai sus, mereu mai sus spre culmile desăvârşirii.

Timp de pregătire şi har / Cornel Rusu. – Sibiu : Oastea Domnului, 2011

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!