
Leagănul de aur din copilărie,
Răcoarea dimineţii zilelor de vară,
Râul care curge lin cu apă vie. Tu eşti crinul tainic al neprihănirii
Ce-mprăştie mireasmă peste timp şi ape,
Mirul curăţiei, a jertfei şi-a Iubirii…
Că doar în crinul sfânt Iubirea poate-ncape… Tu te-ascunzi în lacrimi când de har ni-e plină
Glastra rugăciunii cu zvâcniri de jar,
Tu eşti pentru noi veşnica lumină
Ce ne-mbălsămează-al inimii hotar. Eşti altarul tainic unde-a ars sfinţirea,
Tu eşti partea Jertfei ce s-a dat ascunsă,
Sfânt potir în care s-a-ntrupat Iubirea,
Maică şi Fecioară, Taină nepătrunsă. Eşti fior candid în inimi de fecioare,
Candela arzândă în noaptea aşteptării…
Tu ne eşti modelul sfânt de ascultare,
Lacrimă de rouă în clipa încercării. Tu eşti, Dulce Maica, Pururea Fecioară Lacrima de veghe spre-a noastră salvare
Mâna ce mângâie, haina ce-nfăşoară
Năzuinţa noastră – viaţa viitoare! Tu eşti azi şi mâine cum ai fost şi ieri Lângă Fiul Dulce lucrând mântuire. Tu te-ascunzi în taina marilor tăceri, Dar te ştiu alături şi la răstignire… Tu eşti Scara care-ajunge până-n ceruri sus, Cum Iacov te-a visat într-o sfântă seară, Iar în capul scării stă Fiul Tău Iisus… Ingeri sfinţi în cete pe Tine coboară. Tu eşti pentu mine, Mama şi lumina mea! Mâna ce mă ţine să fac paşii-încetişor. Eşti chipul mamei ce oglindit va rămânea În sfânta Ta icoană şi-acum şi-n viitor. Eşti cântec de leagăn când somnul se frământă, Mâna ce alină-n dulcea legănare… Razele şi stelele chipul ţi-nveşmântă, Picurându-ţi în priviri stropi din Veşnic Soare. Eşti în legătură sfântă cu Fiul – Hristos… Cine-i mai aproape decât tine, Maică?! Ascultă ruga, dorul şi gândul cel sfios De-a fi ai Domnului în a Lui Biserică. Tu Îi eşti aproape…Ţi-nchin cu umilinţă Cântec ce răsună în suflet mulţumire. Ţie Ţi-nchin cu drag fărâma de credinţă. Primeşte plecăciuni făcute cu iubire…
Notă: Mai multe creații de eseuri, poezii, etc. ale tinerilor din Oastea Domnului, puteți citi accesând din Meniul principal, secțiunea Atelier Literar sau click aici