Doamne, ajută-mă s-adun
câte-nvăţături se spun
din Cuvintele cereşti
la ospeţele frăţeşti.
Şi din tot belşugul strâns,
s-aprind duhul cel mai stâns
şi să ud ce-i mai uscat,
şi să-ntorc ce-i mai uitat.
Şi din tot ce-am strâns mai greu,
să fac dar lui Dumnezeu
un alin suspinului
şi-un sărut străinului.
Şi la cel ce-i mai flămând
să-i dau pâinea mea curând,
şi pe cel mai depărtat,
cel mai iubitor să-l cat.
Să doresc mai dulce scos
spinul cel mai dureros
şi cel mai duios sărut
celui mai adânc căzut.
Ca să fac cum faci şi Tu,
dăruindu-mi sufletu’
pentru buni şi pentru răi,
până vor fi toţi ai Tăi.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
