Poezie Traian Dorz

DOUĂ MÂINI…

Două Mâini însângerate
mi-au plătit păcatul greu,
mijlocind împreunate
să mi-l ierte Dumnezeu.

Sfinte Mâini a lui Iisus,
vă sărut plângând supus,
sfinte Mâini a lui Hristos,
voi mi-aţi dat tot ce-am frumos.

Două Mâini mijlocitoare
stau ’nălţate către cer,
ocrotind nepieritoare
viaţa mea-ntre câte pier.

Două Mâini neadormite
blând veghează, ne-ncetat,
să mă scape din ispite,
de vrăjmaşi şi de păcat.

Două Mâini mângâietoare
pun balsam vindecător,
cu alin şi cu mustrare,
peste câte vini mă dor.

Două Mâini de rugăciune
cald acopăr ochii mei
când lumini vin să-ncunune
lacrima curgând din ei.
Două Mâini ajutătoare
mă-nsoţesc în tot ce fac,
a mea cale şi lucrare
să-mi sfârşesc frumos în veac.

O, Mâini Binecuvântate,
Vă tot cânt şi Vă sărut,
veşnicii nenumărate
nesfârşind cât mi-aţi făcut.

Cântările Căinţei / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2008

Lasă un răspuns