Poezie Traian Dorz

E MULT PREA SCUMPĂ

E mult prea scumpă viaţa asta
ca s-o petreci nepăsător,
e mult prea scumpă orice clipă,
s-o laşi să treacă fără spor.

E mult prea scump Cuvântul Vieţii
să-L poţi uita, şi-un ceas măcar,
e mult prea scumpă rugăciunea,
să-i poţi nesocoti vreun har.

E mult prea scumpă adunarea,
să nu faci totul pentru ea,
e mult prea scumpă-mbrăţişarea
să-ţi pară vreo iertare grea.

E mult prea scumpă răsplătirea,
statorniciei la sfârşit,
să-ţi pară-acum prea grea-ncercarea
pe care-o ai de suferit.

E mult prea scumpă mântuirea,
să nu-i dai totul pe pământ
şi pacea inimii, şi slava
statornicului legământ.

E mult prea scumpă veşnicia
s-o dai pe-o umbră şi pe-un fum,
e mult prea scump Hristos şi Raiul
să nu dai tot, să-L ai acum.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Lasă un răspuns