Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Cantari de Sus

Cantari de Sus

O, DACĂ NE-AI LUNGIT ATÂT

O, dacă ne-ai lungit atât
durata vieţii noastre-n lume,
e să trăim aşa, încât
să fim lumini pentru-al Tău Nume.

Şi dacă ne-ai lărgit sub paşi
cărarea liberă şi-aleasă,
e ca să-Ţi fim mai buni ostaşi,
c-o luptă pururi mai frumoasă.

Şi dacă ne-ai făcut mai blând
urcuşul crucii după Tine,
e ca să-Ţi arătăm, umblând,
că Te-nţelegem tot mai bine.

Şi dacă ne îndemni mai des
la rugăciune şi-nfrânare,
e ca s-ajungem un cules
învrednicit de-un rod mai mare.

O, dacă ne-ncetat am fi
în stare ’naltă şi divină,
cu câtă linişte-am privi
spre tot ce-i rânduit să vină!

TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

CA ANII TINEREŢII

Ca anii tinereţii nu-i aur mai de preţ,
jertfeşte-ţi-i pe-altarul eroicei vieţi,
ascultă-n ei chemarea iubirii lui Hristos
şi-adu-i în Oastea sfântă sub Steagu-I luminos.

Îmbracă-ţi-i în haina curatei mântuiri,
nu-i cinste ca aceasta, pe lume, nicăiri,
fă zilnic tot ce-i bine, ce-i vrednic şi frumos,
c-o dragoste fierbinte de fraţi şi de Hristos.

Aprinde-ţi rugăciunea în viaţă ca pe-un far,
fii harnic şi destoinic, cu sufletul de jar,
cu toată bucuria, fă tot ce faci cântând,
o faţă luminoasă în orice timp având.

Iertării şi Iubirii fii prieten credincios,
în toate, cu-ndrăzneală, urmându-L pe Hristos;
Hristos fiindu-ţi frunţii ceresc mărgăritar,
vei răspândi lumină pe-un veşnic nehotar.

TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

VENI-VA CLIPA CÂND…

Veni-va clipa când, de chinul
ce astăzi îl înduri cu greu,
c-o veşnică recunoştinţă
vei mulţumi lui Dumnezeu.

Atunci o singură durere
vei mai avea spre Cel Slăvit,
că nu I-ai înţeles Iubirea,
ci prea gemând ai suferit.

Când ochii, astăzi plini de lacrimi,
ai să-i deschizi spre-un veşnic har,
vedea-vei negrăit de dulce
ce vezi azi negrăit de-amar. (mai mult…)

DIN STRĂFUNDUL VEŞNICIEI

Din străfundul veşniciei ai făcut atâta drum
către-o altă veşnicie, ajungând aici acum.

Iată, timpul tău e-acesta, azi e-al clipei tale rând,
poţi ori binecuvântare, ori blestem s-alegi, trecând.

Ai ajuns acum în faţa unui ceas de-un unic preţ,
poţi s-alegi ori drumul Morţii, ori al Veşnicei Vieţi.

Poţi urma ori calea sfântă, prin lumină spre Hristos,
ori şuvoiul stricăciunii, spre adâncul fioros.

Viitorul e nesigur, mâine este-al nimănui,
azi e-al tău, o, numai astăzi: – cum te hotărăşti – şi cui?

Din străfundul veşniciei ai făcut atâta drum,
– către care veşnicie îţi alegi să mergi de-acum?

TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

SUFLET AL MEU, CÂT DE STRĂIN

Suflet al meu, cât de străin
ai fost cândva de trupul meu,
când pentru el era senin,
era de tine cel mai greu;
ce pentru el era plăcut
îţi era ţie-atât de-amar,
el ne-ncetat flămând de lut,
tu pururea-nsetat de har.

Tu ne-ncetat întors spre Cer,
el ne-ncetat înspre pământ,
tu suspinând în lanţ şi-n fier,
el în păcat, cu râs şi cânt.

Atâta drum am mers aşa,
cu unu-n sus şi altu-n jos,
cu unul rob la lumea rea,
cu altul fiu al lui Hristos.
Dar Slavă Celui ce-a adus
o zi din care am ajuns
un singur umblet cu Iisus
şi-n ce-s văzut, şi-n ce-s ascuns.

Suflet al meu, ce fericit
duci trupul azi după Hristos,
când, cu un eu deplin unit,
caut să-L slujesc armonios.
Suflet al meu, zbori mai cu zel,
nălţându-ţi trupul mai supus,
pân’ va fi ars de tot din el
acel puţin ce nu-i de Sus.

TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

NUMĂRATE-S ALE MELE

Numărate-s ale mele
zile câte-am rânduite,
câte vitrege şi grele,
câte dulci şi fericite,
câte triste şi amare,
câte libere şi sfinte,
câte-n zâmbet şi-n cântare,
câte-n lacrima fierbinte,
câte printre fraţi la masă,
câte prin străinătate,
câte dus şi câte-acasă,
numărate-s toate-toate…

Număraţi mi-s paşii-n viaţă
şi mi-s urmele ştiute,
câte mi-s făcute-n faţă,
câte-s în ascuns făcute,
câte-s merse-n curăţie,
câte-s în păcat umblate,
câte-s nevinovăţie,
câte-s pofte necurate…
câte-s după Domnul duse,
câte-s celui rău vândute,
câte se sfinţesc sau nu se,
toate, toate-mi sunt ştiute.

– Tu, Ce ştii a mele zile
toate câte-am numărate,
binecuvântează-mi-le,
scrise-n Cartea Vieţii toate!

Tu, Cel Care-mi numeri paşii
şi-mi ştii urmele preabine,
luminează-mi-i, urmaşii
să mi-i ducă pân’ la Tine!

TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

DE NU-MI ERAI DECÂT UN PRIETEN

De nu-mi erai decât un Prieten, oricât de-apropiat cândva,
Te-aş fi putut uita, Iisuse, – dar Tu-mi eşti Prietenia mea.

De nu-mi erai decât un Cântec, oricât de drag, Te-ai fi-nvechit,
– dar Tu-mi eşti Armonia însăşi, în veci mai nou şi-n veci dorit.

De nu-mi erai decât un Nume, puteam să-l uit, oricum erai,
dar Tu-mi eşti pentru veci, Iisuse, tot scumpul vieţii mele rai.

De nu-mi erai decât un zâmbet, uşor Te-aş fi putut uita,
dar Tu-mi eşti toată fericirea din care-mi scot iubirea mea.

De nu-mi erai decât o rază, vreo noapte Te-ar fi-ntunecat,
dar Tu-mi eşti Soarele Vieţii desăvârşit şi minunat.

Cum să Te uit atunci, Iisuse, orice-ar veni şi-oricine-ar vrea,
când Tu-mi eşti răsuflarea vieţii, fiinţa şi mişcarea mea!

TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

TU NE-AI PROMIS ÎMPĂRĂŢIA

Tu ne-ai promis Împărăţia Cerească, Doamne, tuturor,
dar nu o dai decât acelor ce cred şi luptă până mor.

Tu ai promis izbândă-n lupta  cu cel viclean şi rău oricui,
dar nu o dai decât acelui statornic în credinţa lui.

Tu ai promis c-asculţi pe-oricare îndreaptă rugăciuni spre Cer,
dar nu răspunzi decât acelor ce-au gând curat în tot ce-Ţi cer.

Tu ai promis că eşti de-a pururi cu toţi ai Tăi în tot ce fac,
dar nu rămâi decât cu-aceia ce vor trăi dup-al Tău plac.

Tu ai promis desăvârşirea  oricui se străduie mereu,
dar nu o dai decât acelui ce suie dealul cel mai greu.

Tu ai promis tot ajutorul oricui în lupta vieţii grea,
dar nu i-l dai decât acelui ce luptă cât puterea sa.

TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

PĂŞIND ÎNCET, CU FRUNTEA-NSÂNGERATĂ

Păşind încet, cu fruntea-nsângerată,
Hristos suia păcatul tuturor;
urma, strigând, mulţimea-nfuriată,
cerând amarul Preţ Ispăşitor.

Plângeau cei dragi cu inimi sfâşiate
când El spunea de cruntul Viitor,
ce-amar plăti-va trufaşa cetate
acest profetic Preţ Ispăşitor!

Ajuns în vârf, bătut pe Cruce-n cuie,
El Se ruga iertând păcatul lor,
căci nu e grai în veac şi veac să spuie
ce crunt şi-amar e-un preţ ispăşitor. (mai mult…)

O DOAMNE, RĂSPLĂTEŞTE MÂINII

O Doamne, răsplăteşte mâinii ce şterge lacrimile-amare
c-o veşnică şi fericită, şi dulce milă iubitoare.

Şi răsplăteşte bunătăţii ce răcoreşte buza arsă
şi leagă rana tăinuită, şi-olei în lampa stinsă varsă.

Şi răsplăteşte gurii care vesteşte dragostea divină,
să-Ţi poată-afla despovărarea zdrobita inimă străină. (mai mult…)