Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home cantarile eterne

cantarile eterne

PE MALUL UNEI APE

Pe malul unei ape îmi pare că am stat,
la marginea vieţii ce mi-a trecut prin faţă;
cu trecerea ei, câte speranţe-a spulberat,
şi umbrele acestea eu le-am crezut viaţă.

Câte-am văzut prin lume şi câte le-am respins
privind plăcerea dulce cu plata cea amară!
Cel ce-nvingea prin ură era cel mai învins;
când nu-i lumina-n suflet, zadarnic e-n afară.

Prea mulţi lovesc cu pietre în cei ce i-au hrănit,
prea mulţi plătesc cu palme primita mângâiere,
dar crinul crin rămâne, oricât ar fi zdrobit,
şi-omida, tot omidă, oricâtă cinste-ar cere.

Câţi am văzut odată ’nălţaţi de-un val şi-un vânt
şi-ndată după-aceea, cum i-a-nghiţit osânda…
Ce grabnic se ridică, – tot grabnic e şi-nfrânt,
ci numai a iubirii e veşnică izbânda.

Pe malu-acestei ape mai stau puţin de-acum
şi mulţumesc Luminii ce mi le-arată mie
să-nvăţ că toată slava lumească-i numai fum,
doar Slava ce-o promite Hristos e pe vecie.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

ABIA MAI VĂD

Abia mai văd cărarea pe urma Ta să merg,
mereu mai des de lacrimi stau ochii să mi-i şterg,
mereu mai des genunchii şi fruntea stau să-mi plec
prin strâmtele suişuri pe unde încă trec;
Iisuse Bun, Iisus Iubit, pe unde încă trec, mai trec.

Abia mai sui povara acestei dragi solii,
cu armele şi Steagul atâtor bătălii,
dar ochii-mi ţin mai ţintă  la Ţelul strălucit
spre care mai o treaptă am încă de suit;
Iisuse Bun, Iisus Iubit, am încă, încă de suit.

Abia aştept clipita în care-am să sosesc,
să-mi ia din mâini solia Stăpânul meu Ceresc;
şi sabia, şi harfa să I le-nchin frumos
şi-apoi să-mi simt pe lacrimi sărutul Lui duios;
Iisuse Bun, Iisus Iubit, sărutul Tău duios, duios.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

NU VĂ-NŞELAŢI CREZÂND

Nu vă-nşelaţi crezând că harul vă-ndreptăţeşte-orice păcat,
că poţi să faci orice şi – dacă vorbeşti de Har – eşti şi iertat;
căci Harul iartă doar o dată trecutul cel neştiutor,
iar după-aceea porunceşte neprihănirea tuturor.

Nu vă-nşelaţi că iartă Harul orice păcate, orişicând,
că, dacă spui de Har, ajunge – şi poţi apoi trăi-nşelând,
că poţi să minţi, te poţi ascunde şi poţi să te prefaci oricum;
– nu-i o mai mare nebunie decât să mergi pe-aşa un drum. (mai mult…)

CÂND AI SĂ PUI

Când ai să pui piciorul pe Stânca Mântuirii,
rămâi pe ea statornic, dând orice preţ iubirii,
căci cine-odată cade, pierzând această Stâncă,
pe veci de veci va arde în flacăra adâncă.

Când ai să spui Cuvântul ce Dumnezeu ţi-l cere,
păstrează-ţi legământul prin orişice durere,
căci cine-odată-şi minte credinţa lui curată
nici mii de legăminte nu-l spală niciodată.

Când ai s-ajungi în faţa lui Dumnezeu cu toate,
ai grijă ca viaţa să-ţi duci pe căi curate,
căci cine n-o să fie aflat pe calea dreaptă
amara veşnicie şi-amar sfârşit l-aşteaptă.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

PLĂTEŞTI ODATĂ TOT CE FACI

Plăteşti odată tot ce faci şi tot ce n-ai făcut,
mai cu uşor dacă nu ştii, mai greu dacă-ai ştiut.
Plăteşti păcatul nefăcut, plăteşti cel făptuit,
mai cu uşor acuma viu, mai greu dacă-ai murit.

Plăteşti tot rău-ngăduit la alţii sau l-ai tăi,
şi cel făcut în chip vădit, şi cel pe-ascunse căi.
Plăteşti păcatul neiertat, plăteşti şi cel iertat,
ori pe pământ, ori sub pământ, plăteşti orice păcat. (mai mult…)

CE-AVEM ÎN FAŢĂ?

Ce-avem în faţa noastră-acum ca plată după faptă,
la capătul acestui drum ce oare ne aşteaptă,
dup-al vieţii noastre drum ce plată ne aşteaptă?

Din câte întâmplări ne-au fost trimise-nştiinţare,
ce înţelegere şi rost am strâns din fiecare,
ce rost şi ce-nţeles divin am strâns din fiecare?

Din câte feţe-am cunoscut, noroase ori senine,
pe care oare le-am ştiut călăuzi spre bine,
cum le-am ştiut, pentru Hristos, călăuzi-nspre bine? (mai mult…)

CÂND VA FI

Când va fi să vină Mâna-Ţi să mă culce,
dă-mi, Iisus, un leagăn moale şi divin,
iar această harfă mi-o aşază dulce
lângă căpătâiul somnului meu lin.

Când şi când, în miezul nopţilor plăcute,
Duhul Sfânt s-adie corzile ei calm
şi, trezindu-mi cântul, blând să mi-o sărute
cu cereşti acorduri Noul Tainei Psalm. (mai mult…)

AU ŞI CUVINTELE-O DURERE

Au şi cuvintele-o durere şi-un chin, şi-o suferinţă-a lor,
când sunt silite să ascundă sau să arate ce nu vor,
când sunt silite să zdrobească un adevăr într-un blestem;
atunci cuvintele-au o spaimă în care tremură şi gem.

Ce dar divin este Cuvântul, cu ce etern şi unic rost
şi cum s-ar cere spus de-oricine cum cel dintâi cuvânt a fost!
N-ar trebui rostit cuvântul decât cucernic şi pios,
din Adevăr şi din Iubire, – aşa cum l-a rostit Hristos. (mai mult…)

PENTRU UN PAS GREŞIT

Pentru un pas greşit în viaţă,
atât de mulţi s-au nimicit,
adesea nici cu mii de drumuri
nu poţi să ştergi un pas greşit;
– de-aceea, fiul meu, ascultă-mi
un sfat aflat cu mult amar:
veghează-ţi orice pas al vieţii,
să nu-l plângi veşnic şi-n zadar.

Pentru un glas dator căinţei,
rămas nespus la vremea lui,
nu-i alt glas să-l înlocuiască,
nici alt drum spre iertare nu-i,
– de-aceea, fiul meu, ascultă-mi
acest adevărat cuvânt:
căinţei tale-adânci îmbracă-i

cel mai înlăcrimat veşmânt.
Pentru un ceas dator iubirii,
rămas odată ne-mplinit,
mulţi au avut să plângă veşnic
prilejul dus nemaivenit;
– de-aceea, fiul meu, ascultă-mi
acest îndemn aflat cu greu:
frumos dă tot ce dai iubirii,
cum dai ce dai lui Dumnezeu.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

CURÂND AJUNGEM

Curând ajungem, Scump Iisus,
la Ţinta care Tu ne-ai pus
– şi când voi fi ajuns deplin,
ce uşurat am să suspin,
ce fericit am să-Ţi şoptesc:
Îţi mulţumesc, Îţi mulţumesc!

Cu ochii-n cel mai molcom plâns,
voi sta la Sânu-Ţi dulce strâns
îndatorat şi fericit,
că lungul drum mi l-am sfârşit;
şi cred că-n veci am să-Ţi şoptesc:
Îţi mulţumesc, Îţi mulţumesc. (mai mult…)

  • 1
  • 2
WhatsApp chat