o rugăciunea a fratelui Costică Iacobuţă
de la adunarea de sfat frăţesc de la Galaţi – 16 septembrie 1988
În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindenea eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino, Doamne, Duhule Sfinte, şi Te sălăşluieşte între noi şi întru noi şi ne curăţeşte, bunule, sufletele noastre, şi mântuieşte, bunule, sufletele noastre. (mai mult…)
Vorbirea fratelui Costică Iacobuţă
de la adunarea din a treia seară de priveghere a fratelui Popa Petru
În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
Îndurerată şi fericită familie, îndureraţi şi fericiţi fraţi! Ne exprimăm în felul acesta, în clipa şi în împrejurarea aceasta nebănuită. Aşa cum amintea şi fratele Vasile, miercuri, toată ziua, nu-mi aflam locul. N-am avut nici un rost la treabă, în nici un fel. Pentru ca, miercuri seara să mă zbat să plec la adunare la Târgu Ocna şi acolo să aflu (din nou spun) fericita şi dureroasa veste. Fericită pentru felul în care şi-a isprăvit alergarea unul dintre părinţii şi înaintaşii noştri care ne-a lăsat pilda cea mai demnă şi cea mai vrednică de urmat. Mergând împreună zeci de ani pe calea aceasta a Domnului, în Lucrarea Oastei, [l-am văzut mereu] statornic, neobosit, fără preget oriunde şi oricând, şi oricum a fost nevoie. (mai mult…)
Să ne iubim şi să-L iubim pe El, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, pe Sfânta Fecioară, pe Sfinţii Părinţi, care ne-au croit drumul şi ne-au lăsat urme de sânge, ca să nu ne abatem nici la dreapta, nici la stânga. Să călcăm pe urmele lor şi aici, la mormântul Părintelui nostru care a sunat înflăcărat în ţara şi în Biserica noastră, de-a ajuns şi până la urechile noastre şi Domnul ne-a deschis mintea şi inima ca să credem, să înţelegem Scripturile. Şi, într-adevăr, aşa cum zice Cuvântul lui Dumnezeu în Evanghelia după Ioan 6, 40: „Voia Tatălui Meu este ca acela care vede pe Fiul şi crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” – şi făgăduinţa Domnului Iisus este aceasta – „şi Eu îl voi învia în ziua de apoi”.
Rămânem aici, la picioarele Domnului nostru Iisus Hristos, la piciorul Crucii, la mormântul Părintelui Iosif, care sigur fericit priveşte şi se roagă pentru noi; şi-l rugăm să se roage în continuare, aşa cum zice fratele Traian, în rugăciune şi cântare: Părinte Iosif, spune-I lupta noastră, priveşte la duhurile cu care avem de luptat. Le vedem. Mulţumim că ne-ai dat cum să le cunoaştem, să le deosebim, că altfel şi noi am fi căzuţi.
Constantin IACOBUŢĂ
(Cuvânt la adunarea Oastei Domnului, Sibiu; 12 febr. 2006)
Rugăciunea fratelui Costică Iacobuţă
De la adunarea de sfat frăţesc de la Galaţi – 16 septembrie 1988
În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindenea eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino, Doamne, Duhule Sfinte, şi Te sălăşluieşte între noi şi întru noi şi ne curăţeşte, bunule, sufletele noastre, şi mântuieşte, bunule, sufletele noastre.
Tatăl nostru Care eşti în ceruri şi Care, din cerurile Tale preaînalte, ai trimis pe unicul Tău Fiu ca preţ de răscumpărare şi [prin El] ai adus la împlinire minunea şi taina mântuirii noastre… (mai mult…)
