Eu voi cânta Domnului

Cântarea de laudă – Exod 15, 1 Domnul Dumnezeul nostru, slăvit să fie Numele Lui, a întocmit sufletul omenesc în aşa fel, încât să simtă totdeauna trebuinţa şi bucuria de a cânta. Cântarea este ceva atât de legat de inima noastră, încât fiecare simţim o adâncă nevoie de a cânta sau de a asculta […]

03ian.

Porumbelul s-a întors

Cântarea Duhului Sfânt – Facere 8, 11 Ce mare bucurie a fost venirea porumbelului în mijlocul celor ce-l aşteptau plini de spaimă şi de speranţă în prima corabie salvatoare, după marea încercare a potopului! Pogorârea porumbelului cu ramura verde a deschis corabia, a pecetluit jertfa şi a dezvăluit larg, frumos şi

02ian.

Şi a fost lumina

Cântarea Fiului – Facere 1, 3 Când, după o iarnă friguroasă şi îndelungată, apare prima zi de primăvară – ce cântec de lumină intonează primele raze strălucite ale unui soare cald peste câmpia care îmbie, peste pădurile care se trezesc, peste izvoarele care se bucură… Când, după o noapte întunecoasă, plină

01ian.

La început – Dumnezeu

Cântarea Tatălui – Facere 1,1 Slavă veşnică Numelui Veşnic al Veşnicului nostru Dumnezeu şi Tată, Începutul oricărui început şi Sfârşitul oricărui sfârşit! Cartea veşnică a Dumnezeului Veşnic începe cu Dumnezeu, fiindcă nu este ceva care să fi fost înainte de El. El era din veşnicie, înainte de orice

15dec.

Oricât de frumos

Oricât de frumos, odată orice drum ţi-ajunge greu, numai căile iubirii le-ai umbla cu drag mereu. Oricât de plăcute-odată toate cântecele tac, numai cântecul iubirii l-ai cânta cu drag în veac. Cât de buni să-ţi fie anii, toţi ţi-i uiţi nedezgropaţi, numai anii daţi iubirii până-n veci ţi-s neuitaţi. Cât de tari,

14dec.

Vino repede, iubitule

Când Biserica Domnului nu este gata pentru venirea Lui, ce ar mai putea face El spre a-i trezi dragostea şi a o face să se gândească mai cu groază şi cu ruşine la starea ei nepăsătoare? Cum să vină El s-o găsească în halul acesta, dar şi ce ar mai putea să facă şi n-a […]

13dec.

Apele cele mari

O, câte valuri şi câte ape puternice s-au năpustit de-a lungul veacurilor ca să stingă focul dragostei de Hristos din sufletul iubitorilor Lui! Dar nimeni şi nimic n-a putut s-o nimicească. Din temniţele călăilor lor, mâinile însângerate, schingiuite, străpunse şi zdrobite ale celor care au ales mai degrabă să se

12dec.

Ca o pecete pe inima ta

Orice iubire adevărată se doreşte a fi singura care să stăpânească peste inima pe care o iubeşte. Orice lucru din lume se mai poate împărţi. Şi pâinea, cât de puţină. Şi haina, şi timpul, şi mila, şi bucuria. Numai dragostea adevărată nu se poate împărţi niciodată. Dragostea adevărată de Hristos nu se mai poate

11dec.

Eu sunt a iubitului meu

Dragostea Bisericii vii a lui Hristos priveşte mereu spre El, se alipeşte mereu de El şi vorbeşte mereu de El, iar dragostea Mirelui Hristos face la fel cu ea. Ce fericit este acest dialog dulce şi ce bine ar fi dacă nu s-ar sfârşi niciodată! În capitolul acesta, dragostea Domnului Iisus se uită spre Biserica […]

10dec.

Ce plăcută ești tu

Când Adunarea Domnului este curată şi smerită, toate mădularele ei sunt frumoase şi despre toate se poate vorbi în felul cel mai frumos. Ce frumos vorbeşte aici Domnul despre picioarele, despre mădularele cele mai smerite ale unei lucrări evanghelice! Când prezenţa lui Dumnezeu este fericită într-o Biserică, iar

Hristos – Painea noastra zilnica