Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home Iosif Trifa

Iosif Trifa

S-a umplut de lumină şi peştera sufletului tău?

DE LUMINĂ S-A UMPLUT PEŞTERA DIN VIFLEEM
S-a umplut de lumină şi peştera sufletului tău?

Crăciunul, aşa cum se serbează azi – mai ales cu obişnuitele „chefuri” de sărbători –, n-are aproape nimic cu sufletul nostru. Praznicul ajunge numai până la grija mâncărilor, băuturilor şi hainelor noi, dar mai înăuntru, în suflet, nu pătrunde. Naşterea Domnului trebuie să fie mai ales un praznic al sufletului nostru, trebuie să fie o naştere şi renaştere pentru sufletul nostru. Mântuitorul nu S-a născut numai în peştera din Vifleem, ci El trebuie să se nască şi în sufletul fiecărui creştin. Istoria şi minunea Naşterii Domnului din peştera din Vifleem n-ajunge nimic şi nu preţuieşte nimic pentru mine şi tine, dragă cititorule, dacă Mântuitorul nu Se naşte şi în peştera sufletului nostru. „Dacă Hristos în tine nu s-a născut – scrie un Sfânt Părinte – atunci să ştii că pe vecii vecilor tu eşti pierdut”. Această naştere e a se înţelege aşa, că trebuie să-L laşi pe Domnul să intre în inima ta, în viaţa ta, în gândurile tale, în vorbele şi purtările tale. Să-L laşi pe El să Se facă Stăpân, Poruncitor şi Împărat în casa sufletului tău şi să trăieşti o viaţă cu El. Pentru asta nu se cere altceva, decât să afli, să simţeşti întunericul în care trăieşti şi să strigi cu lacrimi, din adâncul sufletului tău: „Mântuitorule Doamne, intră şi în peştera sufletului meu!”. E greşită acea părere că trebuie mai întâi să te faci mai bun şi mai curat ca să-L poţi primi pe Domnul. Pe Domnul trebuie să-L primeşti aşa cum eşti, plin de răutate. Iisus S-a născut într-o peşteră plină de întuneric. În Vifleemul Iudeii erau şi case destule, dar Mântuitorul Şi-a ales peştera cea plină de întuneric şi de dobitoace. O, ce înţeles adânc este în acest lucru! Iisus Mântuitorul caută şi azi tocmai astfel de peşteri sufleteşti să Se nască în ele. (mai mult…)

A intra în Oaste înseamnă a ieşi din lume

Trei ani de zile, cât a petrecut pe pământ, Domnul Iisus a scos mereu suflete din lume.
Şi pe urmă a suferit răstignire „afară din tabără”…
Era şi aceasta o predică vie că la Golgota poţi ajunge numai ieşind afară din „tabără”, afară din lume.
La mântuire poţi ajunge numai ieşind din lume, pentru că, precum spunea Apostolul Iacob: „ …prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu. Cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăşmaş cu Dumnezeu” (Iacob 4, 4).
De aceea a strigat acest testament, cu putere, şi Apostolul Pavel: Iar noi „să ieşim afară din tabără, la El” (Evrei 13, 13).
Acesta a fost testamentul pe care îl ţineau primii creştini.
Aceasta a fost parola primilor creştini.
Ei trăiau afară din Egipt, afară din lume, afară din „tabără”.
Ei trăiau cu totul afară din „tabăra” lumii.
Se împlinise asupra lor cuvintele Domnului: erau urâţi şi prigoniţi fiindcă nu erau din lume.
Fiindcă lumea iubeşte numai ce este al ei (Ioan 15, 19).
Veacul de aur al creştinătăţii a fost acesta, când creştinii trăiau afară din „tabără”.
Erau urâţi şi prigoniţi tocmai pentru că ieşiseră din lume.
Dar… vremea a trecut.
Creştinii au început a se întoarce rând pe rând în lume, în „tabără”, în Egipt, la cuptoarele lui Faraon.
Şi pe urmă s-au întors cu grămada.
S-au întors aproape cu toţii.

Aici intră rosturile Oastei.

Aici am intrat noi cu rosturile Oastei.
Cu Oastea Domnului noi am reluat firul vieţii creştine de acolo de unde s-a rupt: de la primii creştini, de la testamentul Mântuitorului: Voi în lume sunteţi, dar nu mai sunteţi din lume… (cf. Ioan 15, 19).
Slăvită să fie clipa când Duhul Domnului ne-a deschis urechile şi ne-a deschis mintea să înţelegem că toată truda noastră de a ne mântui este zadarnică câtă vreme noi trăim în „tabără”, în lume.
De aceea, ascultând îndemnul Apostolului Pavel, noi, ostaşii Domnului, am ieşit la Golgota, afară din „tabără”.
Ni s-au deschis ochi şi ni s-a deschis mintea să vedem şi să înţelegem viaţa într-o nouă lumină, în lumina cea adevărată, în lumina vieţii…
Ne-am aflat pe noi înşine şi rostul vieţii noastre.
Şi plini de bucurie am strigat: „orbi am fost şi acum vedem”.
În lume am fost, dar acum am ieşit din lume.

Părintele Iosif  Trifa
din cartea „
Spre Canaan

Adunare a Oastei în cinstea Moţiunii

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 12 septembrie, a.c., începând cu orele 8:00 şi pânã la 13:00, în Aula Casei Oastei din Sibiu, va avea loc Adunarea pe Ţară a Oastei Domnului, în cinstea Moţiunii din 12 septembrie 1937.
Adunarea va avea drept scop reactivarea, în viaţa ostăşiei noastre, importantelor precizări făcute atunci de Părintele Iosif Trifa.
Aşteptăm cu toată dragostea preoţi, fraţi şi surori din toată ţara…

Sfatul Frăţesc Operativ al Oastei Domnului

Cu ajutorul Domnului adunarea va fi trasmisa in direct pe Radio Oastea Domnului (link: http://www..oasteadomnului.ro/acasa/radio/ ) si VideoROD (link: http://www.livestream.com/videorod ).

WhatsApp chat