Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home EVANGHELIA DE DUMINICĂ: A JUDECĂŢII DIN URMĂ

EVANGHELIA DE DUMINICĂ: A JUDECĂŢII DIN URMĂ

EVANGHELIA DE DUMINICĂ: A JUDECĂŢII DIN URMĂ

Ne spune această evanghelie cum va fi ziua Judecăţii. Mergeţi cu toţii la sfânta biserică şi ascultaţi cât de măreaţă şi cât de înfricoşată va fi ziua aceea. „Fiul omului”, adică Iisus, va veni atunci şi va şedea pe scau­nul măririi, înconjurat de toţi îngerii cerului. Toate neamurile şi toate su­fletele se vor aduna şi vor sta atunci înaintea judecăţii şi a dreptului Ju­decător.

Creştinilor! Să nu uitaţi că şi noi vom fi acolo. Ca mâine-poimâine vom intra în pământ, pentru ca să pu­trezească mai întâi oasele şi carnea noastră aşa precum şi grâul înainte de a răsări trebuie aruncat în pământ să se topească.

Când va sosi apoi ziua cea mare a învierii, un glas va pătrunde la noi în adâncul pământului şi va striga: „Sculaţi-vă, morţilor!”. Se va mişca atunci ţărâna noastră, se vor încheia din nou oasele noastre şi sufletul nostru cel nemuritor va intra în ele, ca să le scoată din pământ. Un alt glas vom auzi apoi strigând: „Veniţi acum la judecată!”. Şi va trebui să plecăm la Judecata cea din urmă. Creştinilor! La Judecata din urmă nu vom putea lua apărători şi nici cu bani nu vom putea strâmba cumpăna ei. Judecata din urmă va lămuri deplin toată viaţa, toate gândurile şi faptele noastre, aşa precum soarele şi lumina lămureşte întunericul din casă. Nimeni şi ni­mic nu ne va putea apăra în ziua aceea, decât faptele noastre cele bune. Să ducem dar cu noi în cealaltă lume cât mai multe fapte bune. Între acele fapte să fie şi milostivirea. Luaţi aminte, că despre aceasta va trebui să răspundem mai întâi în ziua Ju­decăţii. Ascultaţi în evanghelia de duminică cum îi mustră şi-i pedepseşte Iisus pe cei nemilostivi: „Gol am fost şi nu M-aţi îmbrăcat, flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc, am în­setat şi nu mi-aţi dat să beau, bolnav am fost şi nu m-aţi cercetat… duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic”. Ascultaţi cum întreabă cei pedepsiţi: „Doamne, când Te-am văzut gol, flămând, bolnav şi nu Te-am ajutat?”. Iisus răspunde: „Amin zic vouă, întrucât nu aţi făcut aceasta unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai Mei, nici Mie n-aţi făcut”. Cine sunt acei fraţi mai mici ai lui Hristos? Sunt văduvele si orfanii, sunt săracii, necăjiţii şi lipsiţii, sunt bolnavii cu sufletul şi cu trupul. Iată, pentru ei Hristos cere mila noastră, iubirea şi ajutorul nostru.

Creştinilor! Să nu uităm că şi noi vom fi pedepsiţi sau răsplătiţi cu vor­bele: „Duceţi-vă de la Mine” sau „Veniţi la Mine”, aşa după cum purtările şi fap­tele noastre în această lume au fost bune sau rele.

I. Tâlcuitor

«Lumina Satelor» nr. 6 / 19 febr. 1922, p. 3

Alte tâlcuiri la Evanghelii ale Părintelui Iosif Trifa
prezentare: Ovidiu Rus
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2016

 

 

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!