Numai zece rânduri ziarul «Dimineaţa» din 31 august a.c. închină faptei oşteanului francez Roger Auboin, caporal îngrijitor de bolnavi în Val-de-Grâce, Franţa. Acesta a lăsat să se ia din sângele său de 13 ori, pentru ca să se dea bolnavilor care aveau nevoie de sânge sănătos.
Ce faptă vrednică şi măreaţă! Ce curată iubire de aproapele! Să-ţi dai din puterea ta, să te slăbănogeşti pe tine, ca să ajuţi pe fratele tău!
Mare pildă, care trebuie trâmbiţată după toată cuviinţa!
Cu toate acestea, o vezi cât e de ştearsă printre alte ştiri. Ziarele mari şi chipoase închină coloane întregi, ba şi câte o faţă întreagă, ca să dea chipurile dezbrăcate ale fetelor jucăuşe, ale băieţilor care ştiu să dea cu pumnul ori să zvârle din picior la minge. Se face atâta zarvă în jurul acestora, sunt trâmbiţate cu o însemnătate pe care nu o au, iar faptele cu adevărat însemnate nici nu sunt văzute.
Aceasta înseamnă a strâmba buna creştere a oamenilor, a le îndrepta mintea spre fleacuri, a-i face să creadă drept mari isprăvi cele ce, de fapt, sunt nimicuri.
Când îi vezi pe negustorii acestor iepuri că întind vorbă despre ele, cum cutare a ţinut mâna, cum celălalt a repezit piciorul, cum unul l-a smucit pe celălalt, chiar ţi se face greaţă. Să înfăţişezi ca lucruri de care atârnă lumea nişte jucării care totdeauna au fost în lumea tineretului, dar n-au fost altceva decât jucării.
În lumea noastră suntem martori la o răsturnare a preţurilor. Vedem cum lucruri de nimic sunt puse în cinste şi strigate cu multe surle, iar faptele de seamă nici nu sunt băgate în seamă.
Omenirea va trage toate urmările acestor păcate. Căci nu cu picioarele şi cu pumnii, ci cu mintea şi inima ea va putea merge înainte. Dacă picioarele nu au cui se supune, vai de ele!
Unde nu e cap, vai de picioare!
Arhim. Scriban
«Lumina Satelor» nr. 43 / 23 oct. 1932, p. 1
Arhimandritul Iuliu Scriban şi Oastea Domnului
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2016
