Meditaţii

Fericirea ta va fi nespus de strălucită, chiar începând de azi

8. Slujeşte-L numai pe Domnul şi robeşte-te numai Lui pe totdeauna, căci nu numai că vei fi cel mai slobod şi cel mai răsplătit în veşnicie,
dar fericirea ta va fi nespus de strălucită, chiar începând de azi şi din viaţa asta.
Bucuria ta va începe chiar din suferinţă
– şi slava ta, chiar din mijlocul ocării pentru Numele Lui (Evr 11, 26; 1 Ptr 4, 14).

9. Sufletul meu şi fiul meu, ia seama la ce zice Domnul:
Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul.
Căci acela va fi ca un nenorocit în pustie şi nu va vedea venind fericirea niciodată.
Ci locuieşte ca în locuri arse de pustiu, ca într-un pământ sărat şi fără locuitori…
10. Dar binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul
şi a cărui nădejde este în El.
Căci acesta este ca un pom sădit lângă ape şi care îşi întinde rădăcinile spre râu.
Nu se teme de căldură, când vine, şi frunzişul său este verde.
În anul secetei nu se teme şi nu încetează să aducă roadă… (Ier 17, 5-8).

11. Deschideţi oamenilor porţile neprihănirii!
Aceasta este rugămintea pe care o face orice copil părinţilor şi îndrumătorilor săi, tuturor sfătuitorilor şi învăţătorilor lui.
Şi orice suflet omenesc neştiutor şi însetat de cu-noaştere,
când vine şi cât umblă pe pământ, se roagă spre toţi:
„Deschideţi-mi, oricine puteţi, porţile neprihănirii.”

Poruncile iubirii / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2006

Lasă un răspuns