Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (XV)

Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (XV)

Firimituri de la masa Sfinţilor Părinţi (XV)

„Suntem ceea ce gândim, ceea ce făptuim, ceea ce promitem, ceea ce afișăm în exterior, ținută, mers, gesturi, etc., ceea ce simțim, ceea ce dăruim.
Un om bun, blând și iubitor de DUMNEZEU nu va îndrăzni să judece, nu va purta haine provocatoare de sminteli, nu va arunca cuvinte murdare și denigratoare la adresa nimănui.
Ascultă-te ce gânduri ai și vei înțelege cine ești de fapt….” (Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița)

“Viaţa fără cuvânt mai mult foloseşte decât cuvântul fără viaţă…
Căci viaţa chiar şi în tăcere foloseşte, iar cuvântul, chiar şi strigând, supără.
Dar dacă cuvântul şi viaţa se vor întâlni, fac o icoană a toată înţelepciunea…” (Sf Cuvios Iosif de la Văratec)

„O, Doamne, dacă a existat măcar o faptă bună pe tot parcursul călătoriei mele celei pământeşti, de dragul acelei unice fapte scapă-mă de tovărăşia oamenilor însetaţi de sânge şi fără de DUMNEZEU.
O, Doamne, nădejdea mea în deznădejde.
O, Doamne, tăria mea în neputinţă.
O, Doamne, lumina mea în întuneric.
Pune măcar un deget pe fruntea mea şi-atunci voi învia. Sau, dacă sunt prea necurat pentru degetul Tău, îngăduie ca doar o rază de lumină din Împărăţia Ta să strălucească asupra mea şi înalță-mă, înalță-mă din acest aşternut de viermi, o, Domnul meu preaiubit.” (Sfântul Nicolae Velimirovici)

Cel care se îndreptăţeşte pe sine când greşeşte îşi preschimbă INIMA sa într-un refugiu diavolesc şi va continua să greşească tot mai mult şi va fi zdrobit fără folos de egoismul său, dacă nu îşi va zdrobi „eul” său. Cel care îşi îndreptăţeşte patimile sale se îmbolnăveşte din ce în ce mai tare şi atunci este trădat chiar şi de tusea sa.” (Sfântul Paisie Aghioritul)

Luați seama la INIMĂ, intrarea in Împărăție nu se face altminteri, decat in INIMA şi prin INIMĂ.” (Sfantul Teofan Zavoratul)

Nu mai daţi atâta însemnătate întâmplărilor din afară.
Fiţi mai mult în lăuntrul vostru, în inimă, cu Domnul, iar pe celelalte lăsaţi-le!
Trebuie doar să fiţi cuviincioşi, liniştiţi şi buni faţă de toţi.
Nu purtaţi grija altora. (Starețul Tadei)

NIMENI NU-ȘI POATE DA SEAMA CÂT DE MULT VALOREAZĂ EL PENTRU ALTUL, DAR ÎȘI DĂ SEAMA CÂT VALOREAZĂ ALTUL PENTRU EL…” (Părintele Dumitru Stăniloae)

Este rău să deznădăjduiești, fiindcă cel deznădăjduit se amărăște și își pierde bunăvoirea și puterea, în vreme ce acela care nădăjduiește înaintează mereu. Întrucât simte că este sărac, se străduiește să se îmbogățească.” (Sfântul Porfirie)

Dumnezeu poate câte vrea, dar nu vrea câte poate.” (Sf Ioan Damaschinul)

Taci! Nu vorbi mai mult decât e nevoie, nu te contrazice cu nimeni, nu supăra pe nimeni prin ce spui.Fugi de prilejurile de a cădea în păcate, pe cât poţi, fugi de agitaţia, zgomotul şi zarva lumii!
Linişteşte-te! Nu te risipi, vrând să faci prea multe, nu îţi pierde pacea sau timpul cu nimicuri. Fă atât cât e nevoie.
Lumea aceasta ne stoarce de putere, ne consumă cu toate problemele ei, şi de multe ori uităm că nu trăim o mie de ani, uităm că rugăciunea sau relaţia noastră cu Dumnezeu e cea mai importantă!
Avem nevoie de linişte, trebuie să învățăm să mai oprim radio-ul, tv-ul, telefonul,şi să petrecem o clipă de aur nu doar cu noi înșine dar mai ales cu Hristos!
În linişte, Dumnezeu îţi vorbeşte prin conştiinţa ta, ia aminte la ce îţi spune și cu siguranță n-o să-ți pară rău!” (Sf. Paisie Aghioritul)

Fără dragoste, credința este rece și lipsită de bucurie. Iar dacă dragostea se răcește în tine, nu aduce rodul bucuriei, păstrează credința și așteaptă. Păstrează credința cu orice preț! Și așteaptă, așteaptă, până ce dragostea crește din credință. Dacă pierzi dragostea, pierzi roada pomului; dacă pierzi credința, pierzi însuși pomul.” (Sfântul Nicolae Velimirovici)

“Să fim smeriți, însă să nu vorbim de smerenie. Vorbirea despre smerenie este o capcană a diavolului, care aduce cu sine deznădejdea și delăsarea, în vreme ce adevărata smerenie aduce cu sine nădejdea și lucrarea poruncilor lui Hristos.

Roagă-L pe Dumnezeu să-ți trimită sfânta smerenie! Nu pe aceea care spune “sunt cel din urmă, sunt nimic”. Aceasta e smerenie diavolească. Smerenia cea sfântă e dar de la Dumnezeu. Dar. Harismă. Nu provine din strădaniile noastre. Pregătește-te și cere-I lui Dumnezeu acest dar sfânt!” (Sfantul Porfirie)

sursa: via WhatsApp

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!