Furtunile şi viforele cele mari strică mai întâi telefoanele. Doboară stâlpii de telegrafi şi rupe sârmele -şi prin asta satul respectiv, casa respectivă, ținutul respectiv, şi-a pierdut » legătura telefonică »; nu mai poate grăi cu depărtările şi nu mai ştie nimic ce se petrece.
Aşa e şi cu viforul ispitelor şi patimilor. El strică mai întâi »telefonul» nostru cel sufletesc; legătura noastră cu Dumnezeu.
Când prin viața noastră trece vifor de patimi şi ispite – el ne strică mai întâi telefonul rugăciunii, vorbirii noastre cu Dumnezeu; ne ia graiul, ne ia credința, ne ia mintea, ne ia ruşinea, ne ia frica de păcat, ne ia şi ne rupe orice legătură cu ceriul.
Şi când vin revoluţii şi răscoale, tot aşa se întâmplă. Furtuna lor strică mai întâi telefonul. Când, la sfârşitul războiului, venise şi pe la noi pe sate un pic de »sloboda» rusească – telegrafele au fost pustiite cele dintâi. Orice »slobodǎ» strică mai întâi telefonul pentru ca să se facă » noapte» de nesiguranță şi nime să nu mai ştie ce se petrece prin ţară şi lume.
Aşa e şi cu »sloboda» păcatului. Aşa e și răscoala pe care o face patima şi păcatul în viața noastră. Ea rupe mai întâi »telefonul», legătura noastră cu Dumnezeu şi prin asta face noapte şi peire în viaţa şi sufletul nostru.
Fratele meu! Cercetează-ți telefonul sufletesc. Şi de cumva e stricat şi nu funcționează – repară-1. Încopcie iar sårmele la loc şi refă-ți »legătura» cu ceriul, cu Dumnezeu.
Pr. Iosif Trifa- Isus Biruitorul, Nr.03, anul 1936
