Oastea Domnului

Gânduri la începutul Postului Mare

Postul Mare este o călătorie a sufletului, o perioadă de curățire trupească și sufletească, de apropiere de Dumnezeu și de regăsire a păcii lăuntrice. Nu este doar despre renunțare, ci despre îmbogățire – a inimii, a minții și a relației noastre cu Cerul.

Postul – nu este decât hrană. Sfântul Vasile cel Mare ne învață: „Postul adevărat este înstrăinarea de păcat, înfrânarea limbii, oprirea mâniei, îndepărtarea de pofte, de bârfeli, de minciună, de jurământul strâmb. Lipsa acestora este post adevărat. În ele stă postul cel bun.” Astfel, postul devine o lucrare completă a sufletului.

Rugăciunea – dialog cu Dumnezeu. Postul ne cheamă la rugăciune sinceră și constantă. Sfântul Siluan Athonitul spunea: „Rugăciunea este respirația sufletului…”, „Rugăciunea se dă celui ce se roagă, cum se spune în Scripturi; dar rugăciunea pe care o săvârşim numai din obişnuinţă, fără zdrobire de inimă pentru păcate, nu este plăcută Domnului.”

Iertarea – eliberarea inimii. Postul este un timp al împăcării. Sfântul Serafim de Sarov ne sfătuiește: „Dobândește pacea lăuntrică și mii de suflete se vor mântui în jurul tău.”

Pregătirea pentru Înviere Bucuria Învierii vine din trăirea postului cu sinceritate și iubire. Sfântul Simeon Noul Teolog spune, atât de adânc, că „în fiecare dintre noi, cei credincioși, are loc Învierea lui Hristos, și aceasta nu o dată, ci în fiecare clipă”

Privind această perioadă a Postului Mare, realizăm noi oare cât de adesea ne pierdem în agitația zilnică, uitând să ne aplecăm sufletele spre lucrurile care contează cu adevărat? Postul nu este doar un prilej de renunțare, ci și o invitație la renaștere. E un moment în care Dumnezeu ne cheamă să devenim mai buni, mai răbdători și mai recunoscători. Acum, în această călătorie a Postului, să ne propunem să fim mai atenți la chemarea iubirii și a smereniei. În fiecare zi să încercăm să ne întrebăm: Cum pot să fiu o lumină în viața cuiva astăzi?

Sorin Micuțiu