Anii trec ca unda şi tu nu te bucuri;
Vai, cum te mai pierzi în mărunte lucruri!
Ţi se scurge ziua fără de folos
Pentru mântuire şi pentru Hristos.
Uite-naintaşii ce sfârşit avură…
Tu, din pilda lor, ia învăţătură.
La sfârşitul lor ia mereu aminte
Nu îţi vinde crezul pentr-un blid de linte.
Să rămâi statornic dragostei dintâi,
Crezul lor avându-l scut şi căpătâi.
Seara se cunoaşte de-a fost ziua bună;
La sfârşitul luptei ni se dă cunună.
Fapta este trupul oricărui cuvânt,
Grâul doar rămâne, pleava zboară-n vânt.
Colorată-i floarea, minunat parfumul,
Dar s-alege rodul,
Iar din rest doar… scrumul!
Doamne-n pomul vieţii
Crengile mi-s goale,
Curând tăietorii îmi vor da târcoale.
Lungeşte-mi tu ziua cu câteva trepte,
Ca şi-n pomul meu roade să Te-aştepte!…
Fratele Ghiţă PRECUPESCU
(Iisus Biruitorul nr. 39/20-26 septembrie 1999)