Una dintre primele provincii româneşti în care Lucrarea Oastei Domnului a prins rădăcină mai întâi şi mai frumos a fost Bucovina. Bucovina ca şi Maramureşul au fost cele două mai curate ţinuturi româneşti şi creştineşti. Şi ele au rămas şi astăzi tot aşa. Acolo sufletul poporului nostru a fost şi a rămas cel mai sănătos şi mai apropiat de Dumnezeu. În Bucovina sunt cele mai multe şi mai frumoase mănăstiri. În Maramureş sunt cele mai multe şi mai frumoase cruci. Este şi acesta un semn al prezenţei Domnului în ţinuturile acestea. Acolo şi portul alb, şi obiceiurile frumoase din bătrâni s-au păstrat mai curate şi azi. Prin acele locuri simţi totdeauna o atmosferă binecuvântată, de părtăşie cu Dumnezeu.
Printre primii fraţi pomeniţi acolo au fost:
ZAHARIA CUDLIC din Pojorâta
Despre el, Părintele Iosif a scris în primii ani că este un harnic misionar şi desfăcător de cărţi.
va urma
Traian Dorz, din Fericiţii noştri înaintaşi
