Meditaţii

Hristos Domnul şi nimeni altul la temelia familiei

Nici o lucrare omenească n-ar trebui să fie mai gândită şi chibzuită decât căsătoria.

Nu te grăbi să te arunci în lac, mai nainte să chibzuieşti posibilităţile sigure de a supravieţui şi a ieşi singur la mal.

Tineri şi tinere făuresc planuri, pun fel de fel de temelii, clădesc şi iar clădesc. Spre marea lor mirare şi dezamăgire când zidul planurilor făurite se destramă, cărămidă după cărămidă tot ce au clădit, sau printr-o erupţie zgomotoasă, când nici istoria nici cronicarii, nici cei mai renumiţi medici psihiatri nu pot să redea prin cuvinte pagubele materiale, sufleteşti, psihice, vieţii ucise şi multe altele…

Cu ani în urmă, un tânăr student, după câteva ore de discuţii cu o tânără fată, amândoi din adunare de credincioşi, s-a îndrăgostit de ea şi foarte serios plănuia căsătoria lor. Când fata i-a spus că nu se căsătoreşte cu el, atât de mult l-a zdruncinat acel „NU”, încât s-a îmbolnavit rău de tot.

Medici au stabilit amânarea anului de facultate, au stabilit termen îndelungat în care timp, tânărul, nu numai să nu citească, ci nici să nu gândescă măcar. Dacă nu ai gând serios de căsătorie, nu da prilej de păcătuire sau de îmbolnăvire.

Nu discuta sau spune tânărului deschis şi fără ocol chiar de la primele cuvinte; şi mai bine faci, dacă anturajul de totdeauna sunt surorile nu bărbaţii: iar pentru bărbaţi, nu surorile, până la vremea hotărâtă de Domnul…, la statura omului matur…

Cu ani în urmă, fiica unui credincios, s-a îndrăgostit de un bărbat căsătorit legitim. Nu a mai vrut să se despartă de el nici sub ameninţarea cu bătaia, nici alungată de la casa părintească. După ce au avut o fetiţă impreună, le-a părăsit. Nu s-a dus nici la cea părăsită dinainte. S-a căsătorit cu a treia.

Sfaturile bune oferite cu întârziere şi sub tensiunea ameninţărilor.

Nu pot îndepărta săvârşirea faptei nelegiuite; şi iată spargeri de case, destrămări conjugale, prilejuri de păcătuire, de vorbire de rău a Evangheliei, piedici în calea înaintării lucrării de mântuire, pornite din familii de credincioşi, pe masa cărora zi şi noapte Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu stă la loc de cinste. Dar, ce folos dacă Biblia stă numai pe masă şi din când în când o stergem de praf, nu folosim rugăciunea ca mijloc de tărie şi Har, nu folosim meditaţii biblice în familie ca putere de părtăsie a dragostei divine, şi înstaurarea în familie a unui climat de părtăşie duhovnicească cu Hristos Domnul şi în Hristos, nu-L chemăm ca Domn si Mântuitor care umple şi împodobeşte căminul cu daruri creşti, părtăşii de dragoste şi Har împreună cu cei sfinţiţi de El, nu ne silim să facem voia lui Dumnezeu, împlinind cu dragă inimă Sfântul Său Cuvânt. Astfel, Satana trimite demonul său, cu tolba încărcată cu merele lui felurite şi ispititoare, mai ales la casele de credincioşi, unde vegherea nu-i trează. Demonul fuge, se ascunde în întuneric, iadul întreg se cutremură pentru fiecare biruinţă a noastră în Domnul Iisus Hristos.

Biruinţa Evangheliei cu Harul Duhului de viată dătător, trebuie să aibă efectul înduhovnicirii sau a îndumnezeirii în toate compartimentele vieţii umane şi mai ales în căsnicie unde se plămăgeşte viaţa îngerească a Bisericii Domnului Hristos prin Duhul Sfânt.

Căsătoria şi căminul este factorul care defineşte starea sufletească decisivă; pentru rai sau pentru iad, pentru Hristos Domnul sau pentru Satana, pentru viaţa vesnică fericită sau pentru moarte şi osânda veşnică. În Domnul Iisus Hristos se află „Starea Ideală” pentru fericirea noastră. Prin unire cu El, avem totul şi deplin. Ce curate trebuie să fie şi să se păstreze fiinţele celor doi care se unesc prin căsătorie ca să placă Domnului, Bisericii, adunării si celor ce-i înconjoară… apoi, unul altuia ca din ei să odrăslească taina adevăratei vieţi spre proces duhovnicesc şi veşnic.

Cornel Rusu,
din volumul “Sfaturi evanghelice pentru tineretul creştin”

Lasă un răspuns