Meditaţii Traian Dorz

Hristos nimicește ura și dezbinarea – oriunde ajunge El.

13 – Hristos nimicește ura și dezbinarea – oriunde ajunge El.
El este Pacea – care din doi totdeauna face unul. Care apropie pe cei depărtați, care împacă pe cei certați, care acopere prăpăstiile, care nimicește vrăjmășiile, – care trece peste orice deosebire dintre suflete.
Aceasta o face Hristos oriunde este primit și ascultat sincer.

14 – Oriunde se ridică ziduri despărțitoare, priviți bine și veți vedea că diavolul este acela ce le ridică – și păcatul.
Căci numai păcatul dezbină – și ceea ce este din păcat.
Dumnezeu și Cuvântul Lui nu desparte ci unește sufletele oamenilor.
Nu versetele sfinte fac dezbinarea – ci păcatul, trufia, neascultarea și ura, o fac.
Hristos Se arată totdeauna ca să nimicească lucrările diavolului.
Ajutați-L pe Hristos – și nu pe Satana.

15 – Unde lucrează dragostea și Duhul lui Hristos, acolo se nivelează totul. Cei de sus se coboară iar cei de jos sînt ridicați. Mulțimea sufletelor stă fericită în jurul aceleiași mese de dragoste la care se aduce și de la care se ia cu plinătate și bucurie, fiecare simțindu-se cu toți ceilalți, o inimă și un gînd.
O, ce dulce este masa aceasta. Și ce neuitat rămâne ospățul acesta!

17 – Izolați pe cei care fac dezbinările – și să nu mai aveți nici o legătură cu ei.
Ajutați-L pe Hristos să nimicească barierele, să zdrobească încredințările greșite, interesele înguste, trufia sectară, setea după întâietate și căutarea slavei deșarte dintre voi.
Căci numai aceste ispite satanice despart sufletele în tabere, ațâță clevetirile, otrăvesc bucuria și străpung inimile fraților buni. Cu acestea îi câștigă satana pe unii, dintre frați.
Izolați-i pe cei molipsiți de lepra asta – și veți salva toată familia.

18 – În Ființa Mîntuitorului Întrupat, erau mereu cele două naturi ale Sale: cea omenească și cea Dumnezeiască. Un atotputernică și nemărginită, cealaltă suferind, luptând și chinuindu-Se.
Minunile și Învierea Sa, Domnul le-a făcut prin Firea Sa Dumnezeiască.
Ostenelile, suferințele și moartea, le-a îndurat într-o fire asemănătoare cu a noastră.
Pentru că numai așa putea face răscumpărarea deplină a tuturor păcatelor pe care noi le-am făcut în firea aceasta (Rom. 6, 5-10).

19 – Vestitorul Domnului care trebuie să adeverească despre El, trebuie să fie nedespărțit de Iisus, ori prin ce ar fi să treacă El. Trebuie să aibă parte și el de osteneli, de privegheri, de foame, de frig, de arțiță, de suferință. Căci soarta lui trebuie să fie soarta lui Hristos.
Unde Hristos este iubit va fi iubit și el. Unde Hristos va fi prigonit – acolo și lui i se va face așa.
Și unde Hristos ostenește, el nu va putea niciodată lenevi.

20 – Nicăieri nu se spune că Hristos era ostenit, decât când a trecut prin Samaria… adică acolo unde erau dezbinări, certuri și ură între frați.
Ce grea este totdeauna starea sau umblarea acolo unde este dezbinare și vrăjmășie între suflete.
O, cât de vinovați sunt și vor fi veșnic, acei care iscă și întrețin între frați dezbinarea încredințărilor străine și a învățăturilor deosebite.
Blestemați sunt și vor fi veșnic oricine le provoacă și le întrețin (Gal. 1, 8-9).
Ocoliți-i și înlăturați-i pe aceia pentru a nu vă nimici pe toți.
Dezbinarea este lepra credinței și ucigașul dragostei.
Dumnezeule al dragostei – Te rugăm scapă-ne de lepra aceasta înainte de a ne îmbolnăvi.
Amin.

Traian Dorz, din Cugetări – „Lumina Iubitului Fiu”

Lasă un răspuns