Poezie Traian Dorz

IA-MI, IISUS, ODATĂ

Ia-mi, Iisus, odată stavila din cale
şi deschide-mi drumul către Locul Sfânt
unde mă aşteaptă rodul Tainei Tale
şi nemuritorul nostru legământ.

Ia-mi, Iisus, toţi crinii cântecelor mele
şi plăcut mi-i strânge lângă Sânu-Ţi drag,
iar pe-a mele lacrimi lasă cer cu stele
şi pe-a mea cetate, al Iubirii Steag.

Ia-mi, Iisus, această inimă rănită
şi-o alină dulce, cum ştii numai Tu,
că de pretutindeni s-a întors zdrobită,
numai de la Tine şi iubire nu.

Ia-mi, Iisus, lumina din această lume
când i-nchizi fereastra unde-a ars deplin
şi aşaz-o dulce Dincolo, să-ndrume
spre-alte Zări Cărarea Neamului divin.

Ia-mi, Iisus, aceste taine chinuite
şi le-aşază-n locul care mi-am ales,
în lumina umbrei Patriei Dorite,
lângă Sânu-Ţi Unic care le-a-nţeles.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Lasă un răspuns