De ce ne-a mai dat Dumnezeu încă un an?
Şi anul acesta, ca toţi ceilalţi ani pe care i-am trăit, este darul lui Dumnezeu. Dar, oare, chiar înţelegem noi asta, că nu trăim prin noi înşine, ci prin Dumnezeu?
Psalmistul, arătându-se de-a dreptul încântat de felul în care Dumnezeu l-a creat în pântecele mamei sale, la un moment dat, exclamă: „Te voi lăuda că sunt o făptură aşa de minunată! Minunate sunt lucrurile Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte” (Ps 138, 14). Sufletul Psalmistului era uimit şi încântat de lucrurile Domnului pentru că, mai întâi, el vedea, cunoştea şi recunoştea în toate lucrarea mâinilor Domnului. Dar noi, oare, recunoaştem că trăim prin voia Domnului şi că anul acesta, în care abia am păşit, este darul special al lui Dumnezeu pentru noi?…
Dacă da, atunci trebuie, mai departe, să ne întrebăm: DE CE? De ce nouă Dumnezeu ne-a dat încă un an? Căci, iată, în anul care a trecut, atâţia au murit în jurul nostru. Se simt încă locurile goale: în familii, în instituţii, în biserici. Şi nu toţi din cei care au plecat dintre noi au fost bătrâni; şi nu toţi au fost bolnavi. Unii au fost tineri, alţii au murit în accidente. De ce noi n-am fost în maşina aceea care s-a zdrobit de un parapet? De ce noi n-am fost în avionul acela care s-a prăbuşit??? Pentru că Domnul ne-a mai dat un an de viaţă!
Dar de ce ni l-a dat? Şi, de ce nouă?
Oare pentru că am fost mai buni decât cei care au murit în anul trecut? Oare pentru că am meritat?…
Răspunsul îl aflăm în Luca 13, 1-3: „Şi erau de faţă, în acel timp, unii care-I vesteau despre galileenii al căror sânge Pilat l-a amestecat cu jertfele lor. Şi El, răspunzând, le-a zis: «Credeţi că aceşti galileeni au fost ei mai păcătoşi decât toţi galileenii, fiindcă au suferit acestea? Nu! – zic vouă; dar, dacă nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la fel»”.
Da, într-adevăr, pentru pocăinţă ne-a fost dat şi acest an. Căci de pocăinţă avem nevoie cu toţii. Pocăinţa are, într-adevăr, un început, o zi în care ne întoarcem cu toată fiinţa la Domnul. Dar, dacă ea are un început, ea nu are şi un sfârşit în această viaţă.
Aşadar, acest an a fost dat unora ca o ultimă şansă de a se întoarce serios la Domnul. Altora, care s-au întors deja la Domnul, le-a fost dat ca ei să se pocăiască tot mai adânc şi mai adânc, să scoată orice compromis din inima şi viaţa lor.
Să nu ne jucăm, aşadar, cu darul lui Dumnezeu! În Romani 2, 2-5, citim: „Sau dispreţuieşti tu bogăţia bunătăţii Lui şi a îngăduinţei şi a îndelungii Lui răbdări, neştiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? Dar, după învârtoşarea inimii tale şi după inima ta nepocăită, îţi aduni mânie în ziua mâniei şi a arătării dreptei Judecăţi a lui Dumnezeu.”
Pr. Florin MOLDOVAN
Abonează-te la „Iisus Biruitorul” online
Citește online toate numerele din ziarul „Iisus Biruitorul”, începând cu anul 2025.
Poți opta pentru a primi în continuare și varianta tipărită printr-un e-mail trimis la redacție. Te încurajăm să faci misiune cu foaia tipărită printre prietenii, cunoscuții, vecinii tăi și printre membri parohiei tale!
Acest săptămânal duhovnicesc al Oastei Domnului apare cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. A fost fondat de Preot Iosif Trifa în anul 1935.
