Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Întărâtarea

Întărâtarea

Întărâtarea

– pe Dumnezeu Îl întristează:

– pe om îl agită, îl provoacă, îl mânie, și-l înclină spre violență;

– pe animal îl asmuță.

Cartea Sfântă ne sfătuiește să nu întărâtăm pe copiii noștri nicicând: nici când sunt mici, nici când vor fi mari, niciodată și chiar pe nimeni.

Despre poporul lui Israel, în cartea Deut. 32, 15-17, ni se spune că a întărâtat pe Dumnezeu la gelozie prin dumnezeii străini.

Psalmul 78, 41 ne arată cum poporul eliberat din Egipt, la trecerea prin pustie, nu a încetat să ispitească și să întârâte pe Dumnezeu.

Umblând după o slavă deșartă, oamenii se întărâtă unii pe alții și se pizmuiesc, zice Sf. Ap. Pavel la Galateni 5, 6.

Cât de rușinos este faptul că și femeile de vază și fruntașii cetății s-au lăsat întărâtați, trecând din această dintâi stare agitată de întărâtare la cea de prigonitori ai Sfinților Apostoli Pavel și Barnaba, izgonindu-i din hotarele lor ( Fapte 3, 50).

Iar în Faptele Apostolilor 17, 5, aflăm scris că Iudeii, care nu crezuseră, s-au folosit de niște oameni fără căpătâi și, făcând gloată, au reușit să întărâte o cetate.

De reținut, iubiții mei, este faptul că acțiunea aceasta de întărâtare a altora este întreprinsă nu de oameni care lucrează voia lui Dumnezeu, ci, din contră, de unii fără de nici un căpătâi. Deci să nu întărâtăm pe nimeni, nici pe Domnul, nici pe oameni, nici pe femei, nici pe fruntașii cetăților noastre, nici pe copii noștri, ca să nu fim socotiți și noi oameni fără de nici un căpătâi.

Tatăl este sfătuit să nu întărâte pe nici unul dintre copii săi, întrucât copii cresc mereu sub paza și puterea Celui Ce poate să-I facă să crească frumos. Ei însă pot, prin nevegherea lor, să încerce a-și întărâta părinții prin neascultare sau încăpățânare.  Acestea sunt buruieni crescute în ogorul inimii din sămânța marelui nostru dușman, pusă pe când noi dormeam, și pe care n-am plivit-o la timp.

Și acum, tocmai pentru că am observant greaua povară a acestei uriașe sarcini, dorim cu voia lui Dumnezeu, să punem alături umărul de acela al părinților îngrijorați, spre a-I ajuta să-și poarte crucea, fără să cârtească, până la locul unde ea se va schimba în cântec și cunună nemuritoare.

Cuvinte înțelepte

Când părinții se ascund unul de altul în fața copiilor, își fac lor înșiși un rău, iar copiilor lor, zece.

Un copil spunea: „Eu am învățat toate relele prin părinții mei, așa: Tata mă trimitea să-I cumpăr tutun, fără să știe mama. Mama mă trimitea să-i cumpăr rachiu, fără să știe tata. Iar eu am învățat să fur, să mint și să-mi cumpăr tutun și rachiu, fără să știe nici mama nici tata.”

*

Nu te plânge tu de alții
că nu te-nțeleg ades…!
Înțelege-i tu pe alții…
și-ai să-ajungi a fi-nțeles.

*

Dacă nu te poți pe tine
să te schimbi precum ai vrea,
cum crezi că-ai să faci pe altul
să se schimb-ntâi, așa?

*

Să urăști nemulțumirea
și s-o scoți din viața ta,
Căci ea-ți otrăvește casa
și-ți dărâmă tot din ea!
Chiar ce ai, nemulțumirea
ți-l va face rău și-amar.
N-o lăsa nicicând la tine
vreun minut să stea măcar!

Moise Velescu, din volumul „Părinților”, Editura „Oastea Domnului” – Sibiu – 1998 –

error

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!