GRUPUL FRAŢILOR DIN ARAD
A fost unul dintre cei mai harnici lucrători, la vremea lui. Între anii 1930 şi 1945, Lucrarea Oastei Domnului a căpătat o mare răspândire în ţinutul Podgoriei Aradului, prin toate satele, începând de la Micălaca Nouă şi Veche, apoi prin Glogovăţ, Mândruloc, Cicir, Sâmbăteni, Cuvin, Ghioroc – spre Şiria şi spre Radna. În tot acest timp şi prin toate aceste locuri au fost mulţi harnici lucrători şi vestitori ai Evangheliei. Printre ei era şi Ioţa Barna din Covăsânţ şi alţii. Dar unii, spre marea lor nenorocire, s-au lăsat ispitiţi de felurite duhuri şi au căzut din credinţă ori s-au abătut spre alte crezuri, pierzându-şi premiul alergării şi rămânând nişte pilde nefericite şi rele.
Fratele Ioţa a avut şi el nişte perioade mai grele spre sfârşitul vieţii, fiind uneori doborât de vrăjmaşul. Dar chiar în ultimele zile s-a trezit ca dintr-un vis rău şi, cu o puternică zdrobire sufletească, s-a prăbuşit la picioarele Domnului, revenind la dragostea lui dintâi.
Traian Dorz, din Fericiţii noştri înaintaşi
