Și la Praznicul Oastei Domnului din anul acesta, la fel ca la Adunarea de Tineret pe Țară de la București, facem invitația pentru frați și surori pentru a veni înveșmîntați în costume naționale, fiecare din zona de unde provine.
La Adunarea de la București a fost un început timid în a reînvia o tradiție sănătoasă. Acum la Rusalii, la Sărbătoarea Oastei Domnului avem ocazia frumoasă de a arăta caracterul național, gîndul bun de mântuire sufletească dorit patriei noastre celei pământești și poporului nostru român:
Românii din toate unghiurile ţării se întâlnesc în Domnul; se întâlnesc ca fraţi de luptă într-o Oaste ce vrea să cucerească din nou această ţară pentru Evanghelia lui Hristos.
Când de la Nistru, până la Tisa, tot românul se va hotărî împotriva păcatelor, când din Maramureş, până la Dunăre şi Marea Neagră, tot românul se va aprinde de dorul şi de dorinţa să trăiască o viaţă după Evanghelia lui Hristos; când ţara aceasta se va umple de fronturi şi de ostaşi hotărâţi de luptă împotriva păcatelor; când vom cuceri a doua oară această ţară pentru Evanghelia lui Hristos, atunci – şi numai atunci – am asigurat pe veci viitorul acestei ţări şi al acestui Neam.
O, cum s-ar schimba, ca prin minune, stările din ţara noastră, dacă oamenii din ea s-ar hotărî pentru Iisus Hristos! Când şi miniştrii, când şi slujbaşii, când şi plugarii şi cărturarii, când şi săracii şi bogaţii, şi cei învăţaţi şi cei neînvăţaţi s-ar hotărî cu toţii să trăiască şi să lucreze aşa cum spune Evanghelia – atunci îndată s-ar face ţara noastră cea nouă un Canaan dulce şi plăcut.
Pr. Iosif Trifa – Ce este Oastea Domnului, Cap. 23 Rosturile naţionale ale Oastei Domnului
Desigur că mai presus de costumele naționale, lucrul cel mai important rămâne să ne ”aprindem de dorul și dorința de a trăi după Evanghelia lui Hristos” și să venim cu acest dor la Sibiu.
La mormântul Părintelui nostru să primim putere și începem biruința împotriva păcatelor din noi înșine și apoi pe cele din afară, dar să nu uităm acasă nici costumele naționale. Măcar cu o cămașă, o ie, o năframă, purtând cu noi la Sărbătoare și pe strămoșii noștri, împreună cu credința, dragostea și smerenia noastră.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
4 Comments