Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Libertate și păcat

Libertate și păcat

Libertate și păcat

Adeseori este nevoie de un concurs de împrejurări, de o viață plină de dezgust față de sine, de o predică impresionantă, făcută de cineva care a aflat sensul vieții, noutatea ei profundă, inepuizabilă și de lucrarea tainică a Duhului Sfânt, Care nu-l părăsește niciodată cu totul pe om.

Fecioara Maria este prima ființă umană cu adevărat liberă în istoria omenirii. Ea se păzește de păcat și răspunde în mod liber iubirii lui Dumnezeu, cu o iubire neînfrânată. Această libertate îi îngăduie să se umple și să se bucure de harul Duhului Sfânt. Păcatul este pierderea libertății. Este pierderea sensului existenței: o viață în întregime superficială, materială, o viață de plăcere, egoistă, marcată de un conflict cu ceilalți și uitarea lui Dumnezeu. Ostilitatea față de ceilalți și iresponsabilitatea vin din faptul că ne-am rupt de sensul suprem care este Dumnezeu. Omul se poate păzi de o atare cădere; iar dacă a căzut, se poate întoarce la chemarea Domnului său. Acestea sunt cele două întrebuințări ale libertății. Păstrarea libertății mele cere un efort continuu, pentru că această libertate este permanent pusă la încercare. Când omul a căzut din libertatea să suverană, este foarte greu pentru el să se întoarcă. E nevoie de un șoc, că acela pe care l-a produs predica Sfântului Petru în ziua Cincizecimii. Șoc legat de puterea Duhului Sfânt. Este nevoie însă și de o participare a omului, care se poate și închide în față acestei alegeri. Uneori, o boală, anumite împrejurări ale vieții îl fac pe om să accepte. Suntem deprimați, scârbiți de viață; păcătosul simte povara existenței sale monotone, plină de tot felul de greutăți fără nici un sens… Până în ziua în care strigă: “Cum voi putea ieși din această situație? Ce pot face?”
Se simte pătruns, stapuns în inima sa: “Nu mai pot continua așa!” “Caută, auzi-mă Doamne, Dumnezeul meu, luminează ochii mei, că nu cumva să adorm întru moarte” (Ps 12,4)

“Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine păcătosul! Milostivește-Te spre mine și întoarce-mă la Tine.
Întoarce-mă la Tine prin rugăciunea pe care Ți-o aduc!”

Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Stăniloae

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *