Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home „Mă rog ca toti să fie una”

„Mă rog ca toti să fie una”

„Mă rog ca toti să fie una”

„…Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una” (Ioan 17, 21).

Domnul Iisus, în Rugăciunea Sa, scoate în evidenţă cel mai clar dorinţa şi planul lui Dumnezeu cu privire la noi, oamenii. Două lucruri observăm aici pentru care Mântuitorul a venit: Tată, Te-am făcut cunoscut pe Tine oamenilor, iar pe noi, oamenii, să ne facă părtaşi Dumnezeirii.

Deci cea dintâi condiţie a acestei părtăşii este să-L cunoaştem cu adevărat pe Tatăl. „Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (v. 3).

A doua condiţie pentru ca să devenim părtaşi Dumnezeirii este unitatea între noi: cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu în Tine, aşa şi ei să fie UNA în Noi.

UNA în Noi înseamnă unitatea în acelaşi Duh, în aceeaşi credinţă, în acelaşi fel de mărturisire. Oricine nu îndeplineşte aceste condiţii refuză a fi părtaş Dumnezeirii. Dumnezeu nu poate fi împărţit, pentru că atunci nu ar mai fi Dumnezeu. După cum soarele care este lumină, căldură şi putere, dacă i s-ar lua sau separa una din aceste componente nu ar mai fi soare şi nu ar mai da viaţă pe pământ, la fel este şi cu Dumnezeu.

Deci Domnul Iisus nu a venit doar să ne izbăvească de păcat, adică de moartea veşnică, ci şi ca să ne facă părtaşi Dumnezeirii, adică moştenitori ai vieţii veşnice, iar asta se poate numai după ce am fost curăţiţi de păcatele noastre, intrând apoi în această unitate în Hristos, în această sudură la alb, când – oricâţi am fi – toţi devenim UNA.

Oricine încearcă pe alte căi să ajungă în Viaţa Veşnică riscă să-i fie credinţa şi ostenelile zadarnice, după cum este scris: „Sunteţi mântuiţi doar dacă ţineţi aşa cum v-am propovăduit, altfel degeaba aţi crezut” (I Cor 15, 2). Această unitate în Hristos El a numit-o Biserica Sa sau Trupul Său, al cărui cap este El. Deci Biserica este în Hristos şi Hristos este în Biserică, precum Fiul este în Tatăl şi Tatăl în Fiul. Aşa a vrut Domnul ca, după ce ne curăţă şi ne vindecă de rănile păcatelor, să ne facă mădulare vii, sănătoase, ale Trupului Său.

Mă îndrept acum, cutremurat, spre toţi acei care, cu multă uşurinţă, au fragmentat şi mai fragmentează încă TRUPUL LUI HRISTOS, spunând: mâna asta, piciorul sau ochiul ăsta au început să creeze probleme, dureri, deci… Afară cu ele!… Fraţii mei, nu uitaţi că este Trupul lui Hristos. Dacă ar fi vorba de trupul vostru, oare chiar aşa cu uşurinţă aţi renunţa la o mână, la un picior, la un ochi etc.? Sau aţi încerca toate doctoriile, aţi alerga în toate părţile hotărâţi a da orice şi oricât pentru a le salva? Şi doar după ce aţi ajunge la convingerea deplină că nu mai există nici o şansă, doar atunci, cu multă amărăciune, aţi putea scoate din gură cuvântul: Atunci, tăiaţi-o!… Sau: Scoateţi-l!…

Oare, când vom înţelege noi cuvântul Mântuitorului rostit cu amărăciune, privind la roadele pe care le aducem unii dintre noi, cum la fiecare început de an se îndreaptă către Tatăl zicând: Tată, mai lasă-l şi anul acesta, poate va face şi el roade!… Ne-a plătit pe fiecare dintre noi cu un preţ atât de scump şi n-ar vrea pentru nimic să ne piardă. Desigur, aici este vorba despre cei care nu vor nicidecum să se nască din nou şi să trăiască o viaţă nouă împreună cu El, afară din păcat. Da, nu ne poate tăia cu uşurinţă, mai bine ne mai udă cu plânsul Său, cu lacrimile Sale; vrea cu orice preţ salvarea, nu lepădarea noastră.

Este însă ceva mai grav… De data aceasta, Domnul vorbeşte altfel. Ne zice atât prin Cuvântul Său, cât şi prin sfinţii Săi, prin Sfântul Pavel, prin Sfinţii Părinţi, fratele Traian şi alţii: Despărţiţi-vă, rupeţi-o odată cu cei care tulbură şi produc dezbinări printre fraţi, pe cei care aduc altă învăţătură… Sf. Pavel îi chiar anatematizează, da, pentru că acesta este un păcat mai mare ca oricare altul, este păcat împotriva Duhului Sfânt, împotriva lui Hristos, Care a vrut atât de mult ca noi să fim una. Aceşti oameni, care poate se numesc chiar fraţii noştri, atentează, conştient sau inconştient, lovind în dorinţa Domnului Iisus ca ai Lui să fie una în El. Pentru aceasta, păcatul acesta este strigător la Cer şi nu va avea iertare nici în veacul acesta, nici în cel viitor.

E-adevărat că sfinţii aşa au scris, dar dacă citim meditând, nici Sf. Pavel, nici fratele Traian nu s-au grăbit când a fost vorba de delimitare, ci au amânat de multe ori destul de mult până au făcut-o. Însă amânarea aceasta nu a fost un câştig, ci o pierdere, nu a reparat, ci mai mult a stricat. Fratele Traian a recunoscut aceasta şi ne-a spus nouă: Voi să nu mai faceţi aşa cum am făcut noi, ci cât mai repede depărtaţi-l sau depărtaţi-vă de cel care dezbină, pentru ca să opriţi răul cât mai repede, pentru că aceşti oameni nu se mai îndreaptă. Eu nu am văzut nici unul măcar… Cel care nu vrea unitate, ci dezbinare, n-are decât să amâne, să amâne… Şi vai de adunarea aceea unde este un astfel de dezbinător, sau sunt astfel de dezbinători toleraţi!… Cu cât sunt mai mult toleraţi, răul se întinde, iar cel sau cei care – dintr-o aşa-zisă milă sau iubire – tolerează se fac şi ei vinovaţi de păcatul împotriva unităţii dorită de Hristos şi vor primi şi ei plata dezbinătorilor (cf. II Ioan 10-11).

Fraţilor, să ne luptăm pentru unitatea în Duhul lui Hristos, să ne deschidem ochii să deosebim bine duhurile care vor să ne despartă. Dar, pentru aceasta, se cere să avem ochii nu numai deschişi, ci şi curaţi. Dacă sunt acoperiţi cu vălul păcatului, degeaba vrem noi să-i deschidem, căci vom vedea tot eronat.

Tată, vreau ca toţi să fie una… Aceştia şi numai aceştia sunt creştinii doriţi şi iubiţi de Domnul, ostaşii Lui cei dragi.

Slăvit să fie Domnul!

Viorel BAR

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *