Ca să aleagă cineva bine trebuie să fie înzestrat de Duhul Domnului cu înţelepciune divină, nu cu o înţelepciune distantă, mărinimoasă chiar, ci, mai ales, cu puterea discernământului, ca să deosebească chemările mincinoase ale lumii nelegiute şi tentaţiile care înclină spre ele, chiar dacă par nevinovate, satisfăcătoare, bune de îndulcit firea, omenescul.
Numai înţelepciunea care vine de Sus (cf. Iac. 3, 17-18 ) este în măsură să ne dea harul biruinţei, în lupta cu eul nostru, cu glasurile care ne cheamă stăruitor, cu tot ceea ce vine din afara zestrei divine din noi.
Căderea omului în păcat nu l-a dezbrăcat şi de voinţa liberă de a-şi alege singur soarta sa, viitorul său, dar îl obligă la judecată şi osândă veşnică dacă nu ascultă de Evanghelia Domnului Iisus, dacă nu se pocăieşte şi nu se înduhovniceşte (cf. Fapte 17, 30-31; Evr. 12, 1-3). O dată cu venirea Sa în lume, Domnul Iisus Hristos, în Jertfa Sa ispăşitoare, ne îmbie mesajul de iertare al Tatălui Ceresc: Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci vrea întoarcerea lui de pe calea pierzării spre Lumina Adevărului şi să fie viu (cf. Efes. 5, 14).
Ni s-a făcut cunoscut ce este bine şi ce este rău (cf. Mica 6, 8) şi suntem liberi să alegem: viaţa sau moartea; umblarea în lumină sau în întuneric; a face voia lui Dumnezeu sau a diavolului. Rămânând pasivi, nu vom fi absolviţi de pedeapsă şi osândă. Nu vom fi liberi să alegem locul unde să ne petrecem veşnicia, ci ni se va impune (cf. Mt. 24; Lc. 16, 19-31). Dacă nu voim să ne învrednicim, prin har, de alegerea care duce spre viaţa cea neprihănită, noi înşine suntem păgubiţi, şi vom regreta veşnic. Dezbrăcarea firii cele vechi atrage mila lui Dumnezeu, (cf. Mt. 14,14) căci unde lipseşte firea şi se vădeşte neputinţa ei, acolo lucrează cu putere harul divin. Astfel, în mintea şi în întreaga fiinţă a omului se declanşează un război sfânt, de al cărui rezultat depinde mântuirea sau osânda veşnică a aceluia.
Dacă demonii nu reuşesc să ne biruiască cu fapta, ne războiesc prin gânduri şi imaginaţii, împotriva cărora lupta noastră trebuie dusă cu rugăciune, prin post şi meditare neîncetată la lucrurile cele de Sus (cf. Col. 3, 1-6).
Maria şi-a ales partea cea bună… O alegere fericită!
„Mintea trebuie să fie golită de toată ideea şi de toată cunoştinţa, ca să vadă fără ochi pe Dumnezeu, Cuvântul cel Adevărat” (Sf. Maxim Mărturisitorul, din Filocalia III)
„După cum nu este cu putinţă să avem înţelegerea desăvârşită a celor văzute cu ochii tulburi, tot aşa, nu ne putem deda nici la înţelegerea lui Dumnezeu şi a Adevărului câtă vreme inima noastră este tulburată de păcat” (Sf. Vasile cel Mare)
„Nicăieri sufletul credinciosului nu se desfată în adevăr de dreptate, de fericire, de viaşă veşnică precum în Hristos” (Fericitul Augustin)
„Să nu căutăm desfătarea, ci să ne apropiem de dorul găsirii Adevărului” ( Clement Alexandrinul, „Pedagogul” / 232)
„Cel ce vinde duşmanilor adevărul sfârşeşte ca Iuda: se spânzură” (Sf. Maxim Mărturisitorul)
Cornel Rusu, din „Un nume, o luptă, un steag, o biruinţă, o cunună”
Editura „Oastea Domnului” – Sibiu, 2010
