În scrierile sale, fratele Traian Dorz, între altele, aminteşte despre fratele Marini, pe scurt, şi despre împrejurările în care a fost împrocesuat, judecat şi condamnat la închisoare de către Curtea Marţială din Galaţi.
Iată câteva spicuiri din ceea ce povesteşte el despre acest lucru:
„Încă dinainte de anul 1943, fratele Marini plecase iarăşi în misiune pe la fraţi prin ţară. Misiunea lui s-a încheiat cu alte câteva luni de închisoare, făcute împreună cu alţi fraţi, la închisoarea din Galaţi.
Iată cum scrie un frate din Moldova, fratele David Bălăuţă – care a fost condamnat împreună cu el în acest proces – despre ce se întâmplase atunci.
«În seara de ajunul Bobotezei 1943, ne-a cercetat fratele Ioan Marini, venind din Basarabia.
Adunarea s-a ţinut la sora Maranda Despa, unde fra¬tele Marini a vorbit trei ore fără să se oprească, de la ora 11, până la ora 2 noaptea. Vorbirea lui a fost documentată şi înălţătoare, începând de la Maleahi 3, 16-18: Atunci şi cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unii cu alţii.
A doua zi, 6 ianuarie 1943, adunarea s-a ţinut la fratele Ioan Unguraşu din comuna Lunca de Jos. Aici fratele Marini a vorbit puţin, luându-şi rămas bun de la fraţii ce se adunaseră în număr destul de mare şi a plecat spre Bucureşti.
După şase zile, în urma reclamaţiei preotului, am fost chemaţi la postul de jandarmi şi cercetaţi. Eram: David Bălăuţă, V. Unguraşu, I. Stoica, Ghiţă Coman, Vasile Iftimoiu şi surorile Antonica Candit şi Elena Chivoiu. Surorile au fost reţinute pentru că veniseră la noi, la postul de jandarmi, unde eram arestaţi.
Ni s-au adresat acte de dare în judecata Curţii Marţiale. Unii fraţi şi surori au fost lăsaţi acasă, dar fratele Bălăuţă a fost înaintat sub escortă la Bacău, iar de acolo, la Galaţi.
În ziua procesului, 17 martie 1943, am fost aduşi cu toţii în faţa Curţii Marţiale. Cei trei vinovaţi principali: David Bălăuţă, Ioan Marini şi V. Unguraşu, unde fusese adunarea. Am fost condamnaţi la câte trei luni închisoare şi câte 6.000 lei amendă. Ceilalţi cinci, numai la câte 3.000 lei amendă.
Închisoarea a fost executată în întregime, amenda a trebuit plătită la fel…»
În aprilie 1943, i-am cercetat şi eu acolo, la Peniten¬ciarul din Galaţi, împreună cu sora Paraschiva, de la Vinerea. Le-am dus alimente şi îmbărbătări.
În timpul stării lor acolo, fraţii le-au vestit Evanghelia mântuirii celor ce erau închişi acolo cu ei.
Fiind scoşi la lucrări de scris în cancelaria Penitenciarului, fratele Marini a câştigat bunăvoinţa şefului de birou şi aprobarea să li se dea Biblia să o citească, fiindcă era voie să aibă cineva cărţi asupra sa. Fratele Marini le-a citit şi vorbit din Biblie şi la deţinuţi. Mai târziu, am trimis Penitenciarului din Galaţi, în mod gratuit, o mulţime de cărţi şi Biblii, ca să le împartă la deţinuţi.
Domnul a fost cu fraţii noştri şi i-a izbăvit cu bine…”
Amintiri şi învăţături din viaţa învăţătorului Ioan Marini / Ioan Fulea. – Sibiu: Oastea Domnului, 2013
