Nici un soare nu-i pe lume
să te lumineze-aşa,
ca privirea mamei bune,
în întunecarea ta.
Nici un foc nu este-n lume
să te încălzească-aşa,
ca iubirea mamei bune,
în nefericirea ta.
Nici un cântec nu-i pe lume
să te-nvioreze-aşa,
ca urarea mamei bune,
în sărbătorirea ta.
Nici putere nu-i pe lume
să te mai ajute, ca
rugăciunea mamei bune,
în înstrăinarea ta.
Preţuieşte-o, căci pe lume
doar o mama poţi avea!
Ei îi eşti dator iubirea,
cât eşti tu şi cât e ea… ”
Traian Dorz
