Nu se mai întoarce nimeni din cei dedesubt,
orice cale e închisă, orice pod e rupt,
între lumea lor şi-a noastră zidu-i ’nalt şi gros,
nimeni n-a putut să-l treacă, ci numai Hristos.
Numai Tu, Iisus,
Scump Iisus,
Bun Iisus,
eşti şi jos şi Sus;
noi smeriţi venim,
vrem să Te primim
şi să Te iubim,
să ne mântuim…
Doamne, nu ne ţine-n seamă multul nostru rău,
Doamne, ţine-n seamă numai legământul Tău,
Doamne, uită slăbiciunea care ne-a învins,
Doamne, scapă-ne de focul cel pe veci nestins.
Doamne, scapă-ne de-Adâncul cel aprins şi-amar
şi pe toţi ne-nvredniceşte de-al Vieţii har;
du-ne-n Veşnica Lumină după-acest apus,
– nici din Cer nu vine nimeni dintre câţi s-au dus.
Nici tu n-ai să vii vreodată de-unde-ai să ajungi,
ci acolo-ţi vei petrece veacurile lungi;
dacă nu te-ntorci la Domnul ca s-ajungi în Rai,
vai de tine-n ce osândă veşnică-ai să stai!
TRAIAN DORZ din ”Cântările Căinței”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
