Când m-am născut cu trupul
Când m-am născut cu trupul acesta printre voi, era şi nor, şi noapte, şi iarnă, şi râzboi… Ce stări nefericite, cum s-au răsfrânt durut cu toata amărăciunea pe viaţa mea de lut! Când m-am născut cu duhul, din Duhul Cel Divin, era şi primăvară, şi pace, şi senin, tot cerul cu pământul se-mbrăţişau zâmbind privindu-mi viaţa nouă din lacrimi zămislind. Din ea, pe câte drumuri apoi am străbătut împrăştiat-am darnic al lacrimii avut; nemaifiind pe lume decât un călător, cu cât duc mai puţine pot merge mai uşor! Când mâine, înc-o dată mă voi renaşte iar, va străluci Cuprinsul de-un nou şi veşnic har şi-abia-n a treia viaţă voi strânge fericit ce-n celelalte două am ars şi-am dăruit!… Versuri: Traian DorzCântarea comemorativă face parte din noul album de cântări intitulat „Sunaţi voi trâmbiţe„, lucrare audio lansată în preajma sărbătorilor Învierii Domnului şi inclusiv la Adunarea de Tineret de la Beiuş, din 2014. CD-ul respectiv este concentrat mai mult pe cântări potrivite anului Centenar Traian Dorz, alcătuit din cântări mai vechi şi creaţii noi, interpretate de mai mulţi fraţi şi surori. Dacă dorim ca acestă cântare propusă mai sus să fie cântată frumos, trebuie dragii mei s-o învăţăm cu toţii. Domnul să ne ajute să ne unim gândul şi simţămintele noastre în tot lucrul ce-l avem de făcut împreună spre Slava Domnului şi spre bucuria întregii noastre frăţietăţi!
Sava Constandache
1 Comment