O schimbare totală (V)

În înviere – slavă

Pentru cel credincios, viitorul este lumină – şi nu întuneric. Nădejdea şi credinţa puternică în Mântuitorul său îl fac să se bucure nespus de mult: căci „dacă suntem fii, suntem şi moştenitori – moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos – dacă pătimim împreună cu El, ca împreună cu El să ne şi preamărim“ (Rom. 8, 17).

O deosebită mângâiere are credinciosul în făgăduinţa că Domnul Hristos Se va întoarce din nou, să-i ia la Sine pe toţi copiii Săi. Cuvinte ca acele scrise la I Ioan 3, 2-3 îl umplu de mângâiere şi pace. Ele spun tot ce doreşte inima sa: „Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu; şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Şi dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea aşa cum este. Şi oricine şi-a pus în El nădejdea, acesta se curăţeşte pe sine, aşa cum Acela curat este“ (I Ioan 3, 2-3).

Înainte de a-L primi pe Mântuitorul, nu ştia de ce trăieşte. Acum ştie că trăieşte pentru Domnul său (Rom. 14, 8). Şi, fiindcă-L iubeşte, Îl aşteaptă cu dor, pregătindu-se neîncetat să-I poată vedea cu bucurie faţa atunci când va veni, când glasul trâmbiţei lui Dumnezeu îi va trezi pe cei adormiţi şi-i va schimba într-o clipă pe cei vii, răpindu-i în văzduh, să întâmpine pe Domnul, ca să fie apoi totdeauna cu El, pe vecii vecilor (I Tes. 4, 15-18). În această nădejde, încă de pe acum, copilul lui Dumnezeu cântă cu dor:

 „Ce frumos va fi în clipa când,

curăţiţi şi slobozi de păcat,

vom fi în ceruri toţi cu Iisus,

în Casa cea de sus!“

Chiar şi în privinţa trupului său, atât de neputincios şi plin de slăbiciuni, copilul lui Dumnezeu are o nădejde plină de mângâiere, ştiind că „…acest trup stricăcios“ trebuie să se îmbrace în nestricăciune şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire… Atunci se va împlini cuvântul care este scris: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă“. Astfel cel din urmă vrăjmaş – moartea – va fi nimicit (I Cor. 15, 26; 15, 53-54).

Trupul, care a trecut prin umilinţa păcatului şi a morţii, va fi proslăvit şi izbăvit din  robia stricăciunii pe totdeauna.

Privind la toate acestea prin credinţă şi văzându-le împlinindu-se la vremea lor, credinciosul se bucură în nădejdea slavei lui Dumnezeu… prin Domnul nostru Iisus Hristos, prin Care am căpătat împăcarea (Rom. 5, 11). Căci dacă Duhul Celui care L-a înviat pe Iisus din morţi locuieşte în voi, Cel care L-a înviat pe Hristos Iisus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, Care locuieşte în voi (Rom. 8, 11).

Ioan Marini, din vol. “Gânduri creştine” (vol. 1)