O MOARTE, UN MORMÂNT ŞI UN LEGĂMÂNT

(…) Părinte dragă şi iubit! Noi nu te vom părăsi pe calea Golgotei, pe care mergi, ci iţi vom şterge sudorile ca Veronica şi îţi vom ajuta a duce crucea ca Simon Cirineanu. Şi noi… vrem să avem parte de Evanghelia lui Hristos!… (…)

Şi… pentru „Oa­stea Domnului”, eu sunt gata ori­când să-mi pun şi sufletul, şi viaţa. Să merg şi la răstignire, şi la dez­brăcare (caterisire) – de la oameni (căci Biserica n-ar putea să mă caterisească, pentru că eu vreau să fiu „mădular al Bisericii – cinstit” – din teologie). Căci aş merge pentru Iisus. Şi ce fericire mai mare pentru mine ar putea să fie?!…

Iubiţii mei fraţi ostaşi de pretu­tindeni!… La lupta Domnului, tot înainte!… Şi fiecare, cu jertfa cea plăcută ce se cere pe acest frumos altar al Oastei! Amin.

Preot Vladimir Popovici,

ostaş, Basarabia

(«Isus Biruitorul» nr. 6 / 2 februarie 1936, pag. 3)

 

Moise Velescu

din ”PROFETUL VREMILOR NOASTRE”  – Vol. 4