Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home PĂRINTELE IOSIF TRIFA, ÎNVÃȚĂTOR ȘI PREOT MODEL

PĂRINTELE IOSIF TRIFA, ÎNVÃȚĂTOR ȘI PREOT MODEL

PĂRINTELE IOSIF TRIFA, ÎNVÃȚĂTOR ȘI PREOT MODEL

– „nu cu vorbe, ci cu fapte” –

Biserica noastră îi omagiază în anul acesta pe preoţii, învăţătorii şi primarii gospodari ai satelor româneşti, în special pe aceia din perioada în care satul [românesc] reprezenta cu adevărat locul în care s-a născut veşnicia (Lucian Blaga). Personalitatea Părintelui Iosif Trifa ca învăţător şi preot timp de unsprezece ani, între 1910 şi 1921, în satul Vidra de Sus, dinMunţii Apuseni, se înscrie pe această linie.

Părintele Iosif a studiat la Academia Teologică din Sibiu, care „îi putea scoate pe absolvenţii de la sate cu două diplome: şi de preot, şi de învăţător. Unii erau slujitori şi ai Bisericii şi ai Şcolii. Şcolile, fiind atunci confesionale, ţineau tot de Biserică. Învăţătorul era şi cântăreţ de strană. Trebuinţele fiind mari, iar învăţători puţini, multe şcoli aveau drept învăţător pe preotul satului” (Traian Dorz, Istoria unei Jertfe, vol. 1, Ed. O. D., Sibiu, 1998, pg. 29). Pe baza acestor studii, în anul 1910, Părintele Iosif este numit învăţător în satul Vidra de Sus, judeţul Turda, azi comuna Avram Iancu, judeţul Alba.

Ca învăţător, Părintele Iosif, fiind mereu în preajma Bisericii, L-a mărturisit pe Hristos cel Răstignit atât în clasă, în faţa elevilor, cât şi printre săteni, în mijlocul nevoilor lor de fiecare zi. Devenit preot în 1911, Părintele Iosif publică oseamă de articole în periodicele vremii, în care îi apărea numele încă din aniistudenţiei, articole care, multe dintre ele, arătau că satul sărac de moţi avea atât de multe nevoi. Activitatea sa frumoasă şi rodnică din această perioadă se poate observa şi numai dacă înşiruim oraşele şi periodicele în care a publicat: Arad («Tribuna» şi Românul»), Sibiu («Telegraful Român», «Revista Teologică», «Dacia Traiană» şi «Foaia Poporului»), Bucureşti («Solidaritatea», Conservatorul», «Voinţa Naţională» şi «Epoca»), Cluj («Renaşterea Română» şi «Ţara Noastră»), Orăştie («Libertatea» şi «Foaia Interesantă») sau Caransebeş («Foaia Diecezană»). În tot acest timp, tânărul învăţător – şi apoi iubitorul preot –, cu inima lui curată şi plină de milă faţă de marile şi multele dureri de tot felul ale celor între care venise, vedea aceste dureri, suferea pentru ele şi căuta din toate puterile lui să le uşureze (cf. Ibidem, pg. 34).

După ce au trecut cei zece ani de păstorire la ţară, Părintele Iosif îşi face bilanţul acestei slujiri, în care se vede cum râvna pentru cauza Evangheliei lui Iisus cel Răstignit l-a însoţit şi călăuzit permanent. Astfel, în 1920, Părintele Iosif rosteşte, în biserica satului, predica «La 10 ani de păstorire», în care, între cei zece ani de păstorire, îi socoteşte şi pe cei doi ani în care a făcut slujbă de învăţător. Şi spune: „Sunt zece ani de când am venit la voi ca păstor şi, de atunci, între mine şi voi este o mare legătură (subl. ns.)” (în Moise Velescu, Profetul vremilor noastre, vol. 1, Ed. O. D., Sibiu, 1998, pg. 61). Iar mai apoi precizează: „Toţi săracii ştiu şi mărturisesc cum casa mea a fost şi este totdeauna deschisă pentru ajutorul şi lipsurile lor. Calul, carul şi boii mei, de câte ori i-au cerut săracii, i-am lăsat fără plată, pentru lipsurile lor.

Şi precum casa mea, aşa şi mintea, priceperea mea, am lăsat-o totdeauna deschisă pentru a da sfat, ajutor şi apărare pentru plângerile văduvelor şi săracilor” (Ibidem, pg. 65). Peste ani, după ce va avea un mare nume şi renume în Biserică prin Oastea Domnului, Părintele va mărturisi: „Eu stau în faţa lui Dumnezeu cu conştiinţa curată că am făcut Bisericii mele cel mai mare bine ce i-l puteam face” (Idem, pg. 58).

Silit fiind de împrejurări, Părintele Iosif va spune în 1936: „Voi începe deci a depăna frământările celor 25 de ani de preoţie. Voi arăta nu cu vorbe, ci cu fapte şi documente (subl. ns.) toate zbuciumările şi jertfele mele pentru a-mi face «slujba deplin». (…) Fraţii mei şi cititorii mei vor afla lucruri mişcătoare şi din lupta mea de 10 ani ca preot la ţară” (Idem, vol. 4, pg. 16-17).

Părintele Iosif Trifa, ca învăţător şi preot la ţară în satul românesc, L-a slujit pe Domnul şi i-a păstorit pe săteni pe tărâmul cultural şi religios ca un adevărat învăţător şi preot model, atât cu vorba rostită sau scrisă, dar mai ales „cu fapta-mplinitor” al tuturor celor spuse.

fratele Aurel MATEI

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!