Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Părintelui Iosif – recunoștință

Părintelui Iosif – recunoștință

Părintelui Iosif – recunoștință

Pe marele vestitor al Evangheliei, care, în perioada interbelică, cu glasul său dumnezeiesc a chemat la pocăinţă acest popor şi, ca un nou Moise, din Egiptul păcatului ne-ai scos, astăzi cu multă recunoştinţă, cu o lacrimă şi o floare, îngenunchem înaintea mormântului tău, cântându-ţi cântare de biruinţă şi zicând:

Bucură-te, luminător care, cu condeiul Duhului Sfânt, lumea ai luminat; Bucură-te, ucenicule al Domnului care, ca şi sfântul Serafim de Sarov, de Duhul Sfânt ai fost luminat;

Bucură-te, că glasul Duhului Sfânt tu l-ai ascultat şi pe înţelesul nostru l-ai arătat;

Bucură-te, că sărbătoarea Rusaliilor, sărbătoarea Oastei tu ai aşezat; Bucură-te, părinte sfinte, care Izvor al Duhului Sfânt te-ai arătat şi cu Apa cea Vie ne-ai adăpat;

Bucură-te, sfinţitorule părinte, că numai privind la viaţa ta, ne umplem de mireasma şi puterea Duhului Sfânt;

Bucură-te, alesule al Domnului, care Crucea şi Darurile ei ni le-ai descoperit şi arătat;

Bucură-te, trâmbiţa Duhului Sfânt care din întuneric la lumină şi de sub puterea satanei la Domnul nostru Iisus ne-ai adus;

Bucură-te, părinte sfinte, că om fiind, dar necunoscut de mai-mari tăi şi ai lumii nu ai fost ascultat;

Bucură-te, că prin scrierile tale sfinte ne-ai făcut cunoscută iconomia întrupării Fiului lui Dumnezeu;

Bucură-te, dăruitule de Dumnezeu Părinte Iosif, căci curăţindu-te de patimi şi fapte fireşti te-a făcut Domnul Iisus izvor netulburat al cuvântului împreunat cu înţelepciune şi cunoştinţă;

Bucură-te, că în urma lucrării tale sfinte mulţimi nenumărate cu faţa spre ceruri ai aşezat;

Bucură-te, apostole al lui Hristos, Părinte Iosif, mult nevoitorule.

Minunat este Domnul Dumnezeu întru sfinţii săi!… Privim la marii martiri ai poporului român care, în vremuri nu tocmai prielnice, au mărturisit cu viaţa şi cu cuvântul puternic despre Jertfa Crucii Mântuitorului nostru drag şi alături de jertfa Lui aducând şi jertfa lor au împlinit fiecare în parte în măsura chemării lor misiunea care le-a fost rânduită, iar acum strălucesc dincolo de zare în Împărăţia lui Dumnezeu.

Dar printre marii sfinţi care i-a avut Ortodoxia, mare apostol şi propovăduitor al lui Iisus cel Răstignit, preot şi profet, ca marele Moise, care din tumultul păcatelor şi din robia patimilor pe noi, care eram supuşi apucăturilor te tot felul, ne-a scos cu mână tare şi cu braţ înalt oferindu-ne el întâi exemplu vrednic de urmat.

Acest prooroc de foc care, ca şi Ilie, cu cuvântul său ceresc, datorită smereniei lui şi curăţirii de patimi, a fost îmbrăcat cu multă putere de la Domnul Duhul Sfânt, a fost înzestrat cu acest Dar: Scrisul. Scrisul lui era ceresc. Era om ca şi noi, dar trăirea şi alipirea de Domnul l-au făcut să fie ca un soare în primul rând pentru noi, fraţii săi din minunata lucrare a Oastei Domnului.

Ca şi luminătorul Rusiei, sfântul Serafim de Sarov, Părintele Iosif a înţeles şi a mărturisit că scopul vieţii creştineşti este „dobândirea Duhului Sfânt”.

Ce viitor şi ce înălţime duhovnicească am fi avut, ca ţară, dacă mai-marii Bisericii şi ai ţării, din vremea lui şi din vremea noastră, ar fi urmat şi ar fi dat curs acestui mare preot şi profet al vremurilor noastre. Dar se pare că trebuie să mai treacă timp, aşa cum au fost cu marii sfinţi ai Bisericii: Sfinţii Trei Ierarhi, care abia după sute şi mii de ani învătăturile lor strălucesc, pentru că este constant şi verificat că aproape întotdeauna contemporanii oamenilor mari nu pricep şi nu înţeleg mesajul şi lumina Evangheliei mărturisită de mai-marii oameni ai lui Dumnezeu.

Nu înţeleg şi nu pricep oamenii pentru că, fiind fireşti, doar fireşte pot înţelege. Ca să poată înţelege mesajul ceresc, omul trebuie să se înduhovnicească, să lase păcatul şi să se întoarcă cu faţa spre Dumnezeu. Aceasta a fost dorinţa Părintelui Iosif, ca şi a Apostolului Pavel, care se adresa galatenilor „O, copiii mei, pentru care sufăr durerile naşterii, până ce Hristos va lua chip în voi!” (Gal 4-19).

Poporul Israel când a ajuns în ţara promisă, până acolo au avut de învăţat limba Cananului. Şi sfântul nostru Părinte Iosif, al cărui nume nu este înscris încă în calendar, dar este înscris puternic în conştiinţele multor zeci de mii de suflete, pentru că el ne-a învăţat limba Canaanului Ceresc. Dacă altădată cântam cântările profane şi rosteam cuvinte care nu sunt în acord cu veşnicia, iată, prin exemplul şi chemarea Părintelui Iosif şi prin izvorul Duhului Sfânt, care a călăuzit viaţa lui de la psaltirea pusă în mâna sa, încă de la şapte anişori, de mama lui, şi până la ultima picătură de sânge şi ultima clipă a vieţii sale, dorul şi dorinţa inimii sale a fost să ne unească pentru prezent şi veşnicie cu El, cu Domnul Iisus, al cărui răsad fericit a fost şi el, preaiubitul nostru Părinte Iosif.

Rugăciune

Îţi mulţumim, Doamne Iisuse, că, printre marii înaintaşi ai credinţei noastre, în vremea cea mai din urmă, l-ai trezit pe Părintele Iosif care, prin minunata lucrare a Oastei Domnului, ne-a înfrăţit, ne-a cucerit şi ne-a descoperit atâtea daruri cereşti… Şi astăzi, din inimile noastre, putem vorbi cuvântul şi putem cânta cântările Tale luminate. Doamne, noi nu ştim dacă anul acesta vom mai putea ajunge în Dumbrava Sibiului la mormântul păsării măiestre, dar Te rugăm, pentru rugăciunile iubitului nostru, ai milă de ţara noastră şi de lucrarea Oastei Tale! Roagă-te, Părinte Iosif, să fim una, ca, mergând pe urmele tale, să putem ajunge şi noi în Patria Cerească… Amin!

Nelu MATEI

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!