Poezie

Pe-un pătul

Pe-un pătul de fân şi floare, tare greu
S-a născut Copilul Soare, tare greu.
Dar în casa ta, vecine, n-ai o mână de sulfine
să Se nască şi la tine (bis) Dumnezeu?

Ia auzi ce vânt subţire, subţirel,
bate rău printre cămile, subţirel.
Iar tu, om cu minte naltă, stai cu inima de piatră.
N-ai tu oare-un colţ de vatră (bis) pentru El?

Plânge Pruncul, ca o mierlă, plâns nespus,
că în iesle nimeni pernă nu I-a pus.
Iar tu-n casa ta frumoasă te-ai culcat şi nici nu-ţi pasă.
Nu vrei tu să-L laşi în casă (bis) pe Iisus?

Sus în cer cu dor de frate, sus în Cer,
El ţi-a pregătit palate sus în Cer.
Iar tu, inimă amară, cum de-L poţi lăsa afară
ca de dor şi frig să moară (bis) pui stingher?

Peste valea cea de plângeri, auzi tu?
Auzi corul cel de îngeri? Auzi tu?
Omule cu uşă strâmtă, oare nu te înspăimântă
că tot Cerul stă şi cântă (bis) şi tu nu?

Iată, vin păstorii-n grabă pe pământ
şi de Prunc pe toţi întreabă, pe pământ.
Hai, vecine, la ferestre, haide să le dai de veste
că-i aici la tine-n în iesle (bis) Pruncul Sfânt!

Lasă un răspuns