Mărturii

Pe urmele Mântuitorului – Iisus în temniţă

Înainte de a pleca cu Mântuitorul pe drumul Cru­cii, ne vom opri putin să spunem că Mântuitorul a stat şi în temniţa. Pe locul unde Pilat a ţinut judecată asupra Domnului, erau şi temniţele pentru făcătorii de rele. în temeliile acestei clădiri se păstrează şi azi temniţe, întocmai ca pe vremea Mântuitorului. Evan­gheliile nu spun acest amănunt, dar desigur că Mântuitorul a stat puţin închis în această tem­niţă, fie dimineaţa, când L-au adus de la Ana la Caiafa, fie în decursul dezbateri­lor, fie pe urmă du­pă ce a fost judecat, în aşteptarea pregă­tirilor de răstignire. Ne-am băgat să ve­dem şi această tem­niţă. Cu o lumânare aprinsă ne-a dus un călugăr prin nişte lungi şi fioroase încrăperi săpate în stâncă. În mai multe locuri se vedeau şi  aizi oasele celor care pieiră închişi aici. In pereţii de stâncă se vedeau găurile de care se legau mâinile arestaţilor, într-o încăpere din fund era locul tâlharilor celor mai „primejdioşi”. Aici arestaţii erau băgaţi şi strânseşi cu picioarele în nişte găuri de piatră anume făcute. In acest loc se spune că ar fi stat în temniţă şi Mântuitorul. Se vede şi azi locul unde sfin­tele Sale picioare au fost prinse în găurile de piatră, aşa cum se vede în fotografia dinainte.

O, ce fior neuitat am avut în această grozavă tem­niţă! M-a înfiorat nu numai sălbăticia temniţei, ci mai ales m-a înfiorat gândul că este o temniţă şi mai gro­zavă decât aceasta: temniţa păcatului, temniţa osân­dirii pentru păcat, din care Singur Domnul ne poate scoate şi scăpa. Mi-am adus aminte că şi eu stăteam odată arestat într-o astfel de grozavă temniţă sufle­tească, şi Domnul a venit, m-a dezlegat şi m-a scos la viaţă. Am îngenuncheat şi am sărutat cu lacrimi fier­binţi piatra unde a stat încătuşat Mântuitorul, mul­ţumind din adâncul sufletului meu că m-a scos şi pe mine din temniţă la libertate şi din moarte la viaţă. Am ieşit plângând din fioroasa temniţă în care S-a coborât Mântuitorul, gândindu-mă la cei mulţi-mulţi care stau şi se prăpădesc în temniţa cea grozavă a păcatelor şi fărădelegilor.

  Părintele Iosif  Trifa
din volumul “Pe urmele Mântuitorului“

Lasă un răspuns