La mormântul Mântuitorului am mers cu lumânări pe care să le aprind şi pentru cei din Oastea Domnului şi pentru cititorii foii «Lumina Satelor». După ce am isprăvit cu rugăciunea mea personală am început să mă rog şi pentru dânşii, zicând:
„Eu mă rog Ţie, Mântuitorul meu, nu numai pentru mine, ci şi pentru acei pe care i-ai trezit prin mine din somnul păcatelor… mă rog pentru cei care s-au hotărât să iasă din ticăloşia patimilor rele şi să înceapă o viaţa nouă cu Tine… mă rog pentru cei care s-au strâns la luptă în Oastea Ta contra păcatelor… Mântuitorule Doamne, noi suntem nişte fiinţe slabe şi neţndincioase. Farade Tine noi nu putem face nimic. Fără de Tine nu ne putem ridica din ticăloşie şi nu putem învia la o viaţa noua. Inviază-ne Tu, Doamne, cu viaţa şi învierea Ta, luminează-ne cu lumina Ta, întăreş-te-ne cu darul Tău, du-ne la biruinţă cu puterea Ta… Aprind aceste lumânări în numele lor, ca şi în sufletul lor să se aprindă lumină din lumina Ta, viaţă din viaţa Ta, dar din darul Tău. Aprind aceste lumânări, să se lumineze cărările lor şi gândurile lor, să umble ca fiii luminii în lumina Evangheliei Tale… Aprind aceste lumânări şi pentru cei care citesc cu râvnă de mântuire sufletească învățăturile din foaia «Lumina Satelor», unde Tu, Mântuitorule, m-ai pus să predic Evanghelia. Fie ca Evanghelia Ta pe toţi să-i învieze din moartea păcatelor şi la o viațăn nouă să-i aducă…”
Părintele Iosif Trifa
din volumul “Pe urmele Mântuitorului“
