Mărturii Meditaţii Traian Dorz

Pentru ce se întărâtă neamurile?

3 ianuarie – Psalmul 2, vesr 1   

   În Psalmul acesta profetic se vorbeşte despre lupta organizată pe care vrăjmaşul satan a stârnit-o împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Iisus Hristos. Se vorbeşte despre o vreme şi despre o împotrivire organizată şi comună, în care vrăjmaşul Anticrist va reuşi să atragă multe neamuri şi mulţi conducători de popoare, spre a rupe orice legături cu Dumnezeu, spre a se scutura de orice ascultare a Legii lui Hristos. Răscoala lor faţă de Dumnezeu şi sfătuirile lor împotriva lui Hristos desigur că vor fi urmate de mari prigoniri contra celor credincioşi şi de mare ură şi luptă împotriva oricărei manifestări de credinţă în Dumnezeu şi de ascultare faţă de Hristos. Atunci se vor împlini cuvintele profetice ale Mântuitorului că nu numai din mijlocul societăţii lumeşti sau din mijlocul comunităţii lor religioase, ci chiar şi din propria lor familie credincioşii Domnului vor fi trădaţi şi prigoniţi (Luca 21, 12-17). Fiindcă, neputând lovi direct în Dumnezeu şi nimici direct pe Hristos, cei răi — în furia lor — vor căuta să zdrobească cu cruzime sălbatică pe oricine Îl reprezintă în vreun fel pe Hristos (Luca 10, 16). După ce vor arde evanghelii, vor arde şi oameni, sperând că vor putea arde şi înlătura orice urmă de prezenţa lui Dumnezeu de pe pământ, ca să poată apoi păcătui liniştiţi, fără a mai fi chinuiţi de groaza lui Dumnezeu şi ameninţaţi de Judecata lui Hristos. Dar toate aceste sângeroase măsuri se vor dovedi, până la urmă, zadarnice.După ce înţelepciunea lui Dumnezeu le va îngădui lor să-şi realizeze o parte din planurile rele… — dar numai atâta cât va fi necesar Bisericii pentru primenirea şi curăţirea ei — Dumnezeu, intervenind cu putere, va nimici aceste planuri şi va întoarce totul spre slava Sa şi spre izbânda alor Săi. Încă de la începutul omenirii, Şarpele a amăgit pe om să se răscoale împotriva voii lui Dumnezeu… să-l facă pe om „liber“ de ascultarea şi de supunerea faţă de Stăpânul şi Făcătorul său, pentru că numai rămânând singur şi fără Dumnezeu, ucigaşul poate să-l ucidă pe om şi nimicitorul poate să-l ni-micească. Câtă vreme omul este cu Dumnezeu şi ascultă de Hristos, „lanţurile“ acestea îl ţin pe om legat de cer şi îl trag mereu spre cer. Îndată însă ce satan reuşeşte să rupă aceste lanţuri şi le-gături, cine să-l mai poată salva apoi pe om din ghearele lui? Ce îl mai poate opri de la prăbuşirea totală pe omul rămas fără nici o salvare şi speranţă?… De aceea se întărâtă neamurile şi de aceea agită idei, teorii şi minciuni împotriva lui Dumnezeu, prigonire, judecăţi şi apăsare împotriva credinţei lui Hristos. Marele vinovat este satan… El este acela care trimite duhurile sale rele să aţâţe sfaturi potrivnice şi să răscoale pe mai-marii neamurilor împotriva lui Dumnezeu. El scorneşte teorii necredincioase şi el inspiră falsele crezuri, spre a înşela inimile oamenilor cu o „libertate“ a neascultării şi a păcatului, cu vorbării despre învăţături şi revelaţii ale „adevărului slobod“, care, împreună cu cea mai monstruoasă decădere, au acelaşi scop: dezbinarea şi nimicirea Bisericii lui Hristos şi a unitătii credinţei lui Dumnezeu (Mat. 24, 15; 2 Tes.2, 3-4). Ce trist că în această vinovată lucrare de vrăjmăşie faţă de Dumnezeul său şi faţă de Mântuitorul său, bietul om şi bietele popoare se lasă aşa de uşor amăgiţi de satan, ca să se răscoale împreună cu el împotriva Făcătorului şi Binefăcătorului lor. Ce trist că împăraţii pământului şi domnitorii neamurilor, deşi văd urmările nefericite ale ruperii lor de Dumnezeu, deşi văd prăbuşirea celor care îi conduc şi ruinarea celor peste care stăpânesc, — totuşi nu vor să recunoască adevărata cauză a acestei prăbuşiri. Şi nu vor să revină la adevărata cale a ascultării faţă de Hristos, ci vor să „îndrepte“ aceste nefericite stări cu nepu-tincioase măsuri omeneşti. Amânând doar prăbuşirea, dar nu înlăturând-o.

Traian Dorz, din ”Hristos – Comoara Psalmilor”

Lasă un răspuns